În ultimii ani, sumele atrase de bănci - din economii, de la speculatorii străini, de la creditorii străini - au fost, în mod constant, mai mari decât cele pe care au reuşit să le plaseze sub formă de credite. În perioada următoare, banca centrală s-ar putea transforma în creditor al sistemului bancar, ceea ce înseamnă că băncile vor face apel la facilităţile de creditare ale BNR. Dacă se va ajunge la aşa ceva, înseamnă practic o inversare a situaţiei de pâ
În ultimii ani, sumele atrase de bănci – din economii, de la speculatorii străini, de la creditorii străini – au fost, în mod constant, mai mari decât cele pe care au reuşit să le plaseze sub formă de credite.
În perioada următoare, banca centrală s-ar putea transforma în creditor al sistemului bancar, ceea ce înseamnă că băncile vor face apel la facilităţile de creditare ale BNR.
Dacă se va ajunge la aşa ceva, înseamnă practic o inversare a situaţiei de până acum, când banca centrală era nevoită să atragă depozite de miliarde de lei în fiecare lună pentru a evita o scădere accentuată a dobânzilor. Isărescu spune că este posibil să ajungă în poziţia de creditor chiar în câteva săptămâni.
Anul trecut, de exemplu, se previziona că băncile vor mai avea nevoie de câţiva ani pentru a ajunge ca volumul de credite acordate să nu poată fi acoperit de resursele pe care le pot atrage din piaţă sub formă de depozite sau ca împrumuturi externe. Pe lângă investiţiile minime din partea sistemului bancar în stimularea activităţii de economisire a populaţiei, şi contextul internaţional defavorabil a accelerat reducerea lichidităţii din sistemul bancar. Criza financiară la nivel mondial a determinat majorarea dobânzilor la finanţările externe, dar şi o disponibilitate mai mică a societăţilor mamă de a-şi împrumuta filialele. În plus, o parte din sumele puse la dospit de speculatorii străini (care voiau să câştige din dobânzile duble la lei, faţă de valutele forte, şi din aprecierea cursului valutar) au fost retrase din bănci.
Facilităţile de finanţare oferite de banca centrală ar putea rezolva problemele de lichiditate, însă doar pe termen scurt. Pe termen lung, este însă nevoie ca sistemul bancar să atragă de la clienţi sumele necesare finanţării creditelor, pentru a se apropia cât mai mult de modelul ideal.
„Băncile şi-au schimbat comportamentul. Anul trecut, dacă BNR majora dobânda, băncile cu greu făceau modificări ale dobânzilor la depozite şi se duceau mai repede pe creşteri la credite. Acum au modificat mult mai repede dobânzile la depozite şi mult mai puţin la credite“, a afirmat guvernatorul băncii centrale la un seminar organizat de Săptămâna Financiară. Pe lângă majorarea câştigurilor oferite la depozite, în ultima vreme, s-au înmulţit şi numărul de campanii publicitare pe televiziune, care promovează diferite produse de economisire. În prezent, derulează astfel de programe Bancpost şi Raiffeisen.
Analistul Matei Păun, de la BAC Investment, apreciază că trecerea BNR în poziţia de creditor al sistemului bancar înseamnă trecerea la o stare de normalitate. Evident, pentru bănci înseamnă o înrăutăţire a situaţiei, mai ales în privinţa atragerii de lichidităţi, apreciază Păun. „Vor exista dificultăţi, însă situaţia diferă de la bancă la bancă. Celor medii şi mari le va fi mai uşor“, spune acesta.
«Bancherii trebuie să fie cu ochii cât cepele pe partea de resurse, pentru că finanţările ieftine din exterior s-au diminuat.»
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
