În exces pånă nu demult, lichidităţile, în lei sau euro, au devenit tot mai scumpe la vedere pentru bancheri. Pentru a le atrage, aceştia ispitesc deponenţii cu dobånzi promoţionale de pånă la 17%.
Nivelul ridicat la care au ajuns bonificaţiile acordate la depozite este doar unul dintre semnele crizei temporare de lichidităţi cu care se confruntă sistemul bancar. Altele ajung să se reflecte în indicatorii macroeconomici şi în majorarea dobånzii de politică monetară pånă la 10% pe an.
La finele primului semestru al anului, companiile sunt obligate să realizeze plăţi substanţiale către bugetul de stat, în special pentru achitarea impozitului pe profit, şi retrag sume mari din conturile bancare. Presiunea mare generată de această obligaţie de plată pe lichidităţile băncilor a făcut chiar ca una dintre băncile din sistem să se vadă obligată să se împrumute de la BNR, la o rată Lombard (dobånda la care se pot împrumuta băncile de la BNR) de 13,75%, în condiţiile în care dobånda la creditele de pe interbancar era cuprinsă între 10,3% şi 11,2% pentru perioade de pånă într-o lună de zile.
Începutul crizei de lichidităţi şi scumpirea împrumuturilor de pe piaţa externă obligă bancherii să atragă bani din alte surse. Ca urmare, la depozite se acordă dobånzi din ce în ce mai mari. Pentru marii clienţi – companii de mari dimensiuni – există bănci care au negociat dobånzi la depozitele în lei de 13,5%, în vreme ce altele oferă bonificaţii pentru depozitele în euro de aproape 6%, în condiţiile în care dobånda Băncii Central Europene a ajuns la 4,25%.
Condiţii speciale în perioada promoţiilor
Odată cu ultima majorare de dobåndă operată de BNR, şi bănci mari, precum BRD, care teoretic nu duc lipsă de lichidităţi, au majorat din nou randamentul la depozitele populaţiei. Maximele depozitelor clasice cu dobåndă fixă au ajuns la nivelul de 11,5%, în timp ce dobånzile variabile se opresc la 10,7%.
Cele mai ample mişcări se observă însă în zona dobånzilor promoţionale: pentru depozite deschise într-o anumită perioadă (de obicei în cele în care se ştie că există vårfuri de plată ale impozitelor către buget), cu bonificaţii mult peste media practicată de banca respectivă. De exemplu, Alpha Bank derulează luna aceasta o campanie pentru promovarea certificatelor de depozit cu cupoane, oferind dobånzi de 11% pe an la lei şi 5,5% pe an la euro. La råndul său, BRD oferă dobånzi de 10,5% pentru anumite tipuri de depozite.
O modă în materie de randamente la economii a devenit depozitul cu dobåndă progresivă: dobånda creşte în fiecare lună – cu cåt ţii mai mult banii la bancă, cu atåt randamentul este mai mare. După ce Alpha Bank a lansat în urmă cu cåteva luni acest tip de plasament, unde dobånda poate ajunge pånă la 15% dacă depozitul este păstrat cel puţin un an, o altă bancă grecească a spart tiparele: la Piraeus Bank, dobånda la un astfel de depozit poate ajunge chiar 17%. La acelaşi tip de depozit, dar în euro, dobånzile pot ajunge pånă la 10% pe parcursul unui an. Clientul trebuie, însă, să aibă o depunere minimă de 7.500 de lei, pentru depozitul în lei, sau de 2.000 de euro, pentru cel în valută.
Alte bănci continuă să atragă economiile populaţiei folosind aceeaşi metodă de anul trecut: contul de economii, neimpozitat şi cu dobåndă apropiată de cea de la depozite (8% la ING Bank), instrument de investiţii care a adus băncilor un cåştig de minimum 1% numai din diferenţialul dintre dobånda la depozitul clasic şi cea practicată la contul curent.
13,5% este dobånda anuală la depozitul clasic în lei pe care o poate obţine la ora actuală o companie mare, prin negociere directă cu banca
