CRIZA DEPOZITELOR: Prima undă de şoc s-a transmis deja din Cipru în România

Depozite bancare sparte de români care se tem să ţină prea mulţi bani într-o singură bancă, investiţii cu viitor incert, oameni de afaceri care îşi reconsideră destinaţiile offshore. Criza din Cipru a început deja să îşi transmită efectele în România

Deponenţii dau semne de panică şi în România, după măsurile din Cipru. Reacţiile nu au fost de mare amploare, dar au fost suficiente pentru ca guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, să iasă cu mesaje de lămurire a situaţiei şi cu asigurări că nu există motive de teamă. „Am primit ştiri că unii au început să spargă depozite. Dacă au peste 100.000 de euro, treaba lor“, a declarat Isărescu.

Potrivit afirmaţiilor sale, BNR a fost anunţată, joia trecută, de bănci că în cursul dimineţii s-au înregistrat cereri de la populaţie pentru spargeri de depozite. Guvernatorul le-a transmis deponenţilor cu sume sub 100.000 de euro că nu au motive să facă acest lucru. “Avem garantată această sumă. Avem inclusiv mişcarea rapidă a acestor depozite în alte bănci care funcţionează, cu distribuire ulterioară la ghişee”, a spus Isărescu. Cu o zi înainte, economistul-şef al BNR recomanda populaţiei să constituie depozite de sub 100.000 euro, iar cei cu lichidităţi de peste 4,2 milioane de euro să le împartă în cele 42 de bănci din România şi să investească diferenţa în piaţa de capital, la bursă sau în fonduri de investiţii.

CRIZA DEPOZITELOR: Iluzia siguranței depozitelor s-a spulberat
În prezent, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) dispune de 150 milioane de lei pentru a garanta depozite totale de peste 144 miliarde de lei (depuneri mai mici de 100.000 de euro per persoană la o singură bancă), dar o linie de credit deschisă la Guvern ridică resursele la peste 3 miliarde de lei. Schema de garantare ar trebui să ofere protecţie pentru circa 45,7% din depozitele totale atrase de băncile româneşti. Mijloacele proprii actuale al Fondului s-ar consuma în cazul falimentului unei singure bănci de dimensiuni mai mari, dar sumele disponibile pot fi suplimentate în caz de nevoie.

Guvernatorul BNR a dat asigurări şi că cele două bănci cu capital cipriot nu prezintă risc sistemic pentru piaţa din România, după ce vicepreşedintele Raiffeisen Bank, James Stewart, declara că unii clienţi de la bănci mici, printre care unele cipriote şi elene, au mutat în ultimele 10 zile depozitele la bănci mai mari. Marfin România, al cărei acţionar majoritar (Popular Bank of Cyprus – Laiki) va fi lichidat, deponenţii urmând să piardă peste 80% din economii, şi Bank of Cyprus, sucursala băncii elene care va fi restructurată şi ai cărei deponenţi vor fi taxaţi cu 30%-40%, nu însumează decât 1,3% din activele sistemului bancar românesc şi au o pondere cumulată a capitalului sub 4%.

Românilor care au depus, însă, bani la bănci din Cipru  – în total 100 milioane de euro –  nimeni nu le poate triansmite mesaje de liniştire. Cei care au bani la Laiki îşi pot pierde aproape integral banii, iar dacă vor mai recupera ceva va trebuie să aştepte câţiva ani. Dacă au ales Bank of Cyprus, pierderea va fi mai mică, dar vor suporta şi ei restricţii la retragere.

O destinaţie offshore ce va fi uitată

Deşi mulţi oameni de afaceri români au firme înregistrate în Cipru şi, evident, conturi deschise în băncile de acolo, se feresc să declare că au avut şi depozite importante din banii personali sau ai companiilor. “Din fericire conturile noastre nu au fost afectate, majoritatea firmelor noastre desfășurându-și activitatea economică pe teritoriul României”, a declarat, pentru Capital, Ion Ion Ţiriac, şeful afacerilor familiei Ţiriac, care are mai multe firme înfiinţate în Cipru. Ţiriac spune, însă, că precedentul confiscării banilor deponenţilor în Cipru a declanşat deja o teamă faţă de băncile din toată Uniunea Europeană şi deţinătorii unor sume mari se mută deja în Elveţia.

CRIZA DEPOZITELOR: Ce e putred în sistem Blocarea activităţii bancare câteva săptămâni în Cipru şi controlul impus în prezent asupra capitalurilor, care nu mai pot părăsi ţara decât limitat, au creat dificultăţi în derularea afacerilor pentru numeroase companii, în viitor fiind de aşteptat ca zona să iasă din topul preferinţelor pentru destinaţii offshore. Schimburile comerciale sunt, de asemenea afectate, în condiţiile în care partenerii ciprioţi se află în imposibilitatea de a face plăţi şi multe afaceri din mica insulă sunt pe cale să se închidă.

Investiţiile făcute din Cipru în România depăşesc 2,5 mld. euro. Acţionari înregistraţi în această ţară au numeroase companii mari din România, din toate domeniile, printre care cele din grupul Ţiriac, Romtelecom, Star Foods, cele deţinute de Broadhurst Investment (Libra Internet Bank, Vel Pitar, Ductil SA, Şapte Spice), Interbrands, Oscar Downstream, Cefin, Kronospan, Cristim, Tymbark, Medlife sau Băneasa Developments.

Ion Ţiriac
Prin firma Zareba Holdings Ltd, are o participaţie de 15% la Metro Cash & Carry România, companie cu o cifră de afaceri de peste 1 mld. euro. Participaţia de 20% la Unicredit Ţirac Bank o deţine prin firma cipriotă Vesanio Trading Ltd, care este asociat, cu 44% şi la Allianz Ţiriac Asigurări. Tot printr-o firmă înregistrată în Cipru, Molesey Holdings Ltd,  controlează şi compania Ţiriac Leasing, cu afaceri de aproape 60 mil. euro, în timp ce la Ţiriac Auto apare asociată firma cipriotă Vitexa Holdings.

Ioan Niculae
Firma Varenned Entreprises Ltd, înregistrată în Cipru, apare cu participaţe de 12% la compania românească Bio Fuel Energy, cu afaceri de peste 40 mil. euro. Ioan Niculae a declarat pentru Capital că nu este afectat de măsurile luate în Cipru, deoarece nu îşi ţine banii în băncile de acolo.

Radu Timiş
Controlează afacerile de aproape 70 mil. euro ale Cristim prin firma Rangeglow Ltd, înregistrată în Cipru. Aceeaşi fimă cipriotă deţine şi 99,9% din capitalul companiei Recunoştinţa Prodcom, cu afaceri de peste 50 mil. euro.

Puiu Popoviciu
Băneasa Develop­ments SRL, cu afaceri de peste 30 mil. euro, este controlată de firma cipriotă Spesso Trading Limited. Puiu Popoviciu a declarat pentru Capital că nu este afectat de situaţia din Cipru şi că acum este preocupat de „alte probleme, mai importante decât situaţia din Cipru“.

1,3% din totalul activelor bancare din România aparţin celor două bănci cu probleme din Cipru – Laiki şi Bank of Cyprus

2,5 mld. euro este valoarea investiţiilor cipriote în România, reprezentând 4,6% din totalul investiţiilor străine

100 mil. euro este valoarea depozitelor constituite în băncile din Cipru de români – persoane fizice şi firme