Blocajul financiar din spitale nu afectează doar pacienţii. Distribuitorii de medicamente şi echipamente medicale anunţă primele falimente, pe fondul scăderii pieţei cu peste 30%.
În urmă cu doi ani, programul naţional de evaluare a sănătăţii populaţiei a prilejuit un adevărat festin pe piaţa serviciilor medicale. Zeci de laboratoare private au apărut în cele câteva luni de-a lungul cărora s-a desfăşurat programul pentru ca, la finalul său, după decontarea de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a serviciilor prestate, să tragă obloanele. Aceeaşi poveste i-a avut ca actori şi pe furnizorii de echipamente medicale. „La finalul anului 2007, cam 25% din cele 700 de firme care activaseră pe parcursul programului au dispărut. Au dat o mică lovitură şi s-au retras“, spune Mihnea Grecu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM) şi director al uneia dintre firmele cu vechime de pe piaţă, Xlab Solutions. Anul acesta, încă o treime riscă să aibă aceeaşi soartă, dar din motive complet diferite.
„85%-90% din cifra de afaceri o reprezintă contractele cu instituţiile medicale de stat, de la care firmele membre AFPM aveau de încasat circa 160 de milioane de euro numai din perioada 2005-2007“, explică datele problemei Claudiu Prisecaru, vicepreşedintele Asociaţiei şi director al companiei Sanpromed, parte a grupului – lider de piaţă Medicarom. În momentul de faţă, spune el, „principala problemă este că trebuie să plătim TVA la facturare, în condiţiile în care facturile pe care le emitem sunt achitate în termen de 180 de zile, de cele mai multe ori, dar se ajunge şi la întârzieri de doi ani“. De asemenea, în condiţiile în care majoritatea sunt dependenţi de sistemul spitalicesc de stat, nu îşi pot permite să întârzie achitarea taxelor, întrucât, pentru a participa la licitaţiile publice, sunt obligaţi să-şi plătească impozitele la zi.
În sistemul privat este chiar mai rău
Dar „de două luni noi nu am mai încasat nimic de la stat“, spune Mihnea Grecu. Mai mult, jucătorii din piaţă se aşteaptă ca, în curând, să li se pună poprire pe conturi pentru neplata impozitelor. „E un paradox, noi nu avem din ce să plătim pentru că statul nu îşi achită datoriile, şi tot statul ne sancţionează“. De ce nu se îndreaptă, atunci, companiile către mediul privat? „În criză, sistemul privat, finanţat în mare parte tot de CNAS, merge chiar mai rău decât statul. Nu mă refer la clinici foarte mari, ca Medlife sau Medicover, ci la cele multe şi mici, care reprezintă grosul sistemului şi care dispar una după alta“, explică Mihnea Grecu. Mai exact, CNAS a redus valoarea contractelor de finanţare către cabinetele particulare cu până la 40%, afirmă Sorin Vlad, directorul firmei Canori, ale cărei venituri, spre deosebire de cei mai mulţi distribuitori, provin în proporţie de peste 80% din contractele cu sistemul medical privat.
„La sfârşitul acestui an, veniturile firmei vor fi cu 35%- 40% mai mici faţă de anul trecut. Asta în teorie, adică dacă vom putea rezista acestor încasări foarte târzii“, spune directorul companiei Hematrom, Cristian Hotoboc, precizând că, deja, „există şi falimente sau companii care şi-au trecut personalul în şomaj tehnic pentru a putea rezista.“ Potrivit preşedintelui AFPM, cele mai expuse firme sunt cele care au semnat contracte foarte mari, în lei, anul trecut, cele care au stocuri foarte mari, care expiră, şi firmele mici, cu cifre de afaceri sub un milion de euro.
Dacă nu au de gând să ne plătească, îi dăm în judecată, chiar acum sunt câteva spitale în executare silită. La asta se ajunge, să le iei mesele şi scaunele.
Mihnea Grecu, preşedinte, AFPM
360 de furnizori de echipamente medicale vor activa în 2010, de două ori mai puţini decât în urmă cu doi ani, potrivit estimărilor AFPM
