Străinii cu funcţii de conducere din România câştigă de două ori mai puţin decât cei din Rusia. Veniturile lor sunt însă la egalitate cu ale omologilor din celelalte ţări ale UE.
Într-un studiu recent efectuat de HSBC Bank International asupra veniturilor şi calităţii vieţii expaţilor, Rusia se află în topul clasamentului, urmata de Qatar, Arabia Saudită şi Hong Kong. Pentru realizarea acestui clasament au fost luate în calcul mai multe criterii: venitul anual, venitul disponibil după impozitare, posibilitatea de economisire şi beneficii de lux cuprinse în pachetul salarial.
Raportul încearcă să surprindă modul în care viaţa expaţilor a fost afectată de criza economică globală şi a schimbat obiceiurile acestora legate de stilul de viaţă. La extreme se situează ţările din zona asiatică, unde expaţii o duc extrem de bine, şi Europa, puternic afectată de criză, ceea ce se resimte şi în buzunarele străinilor care lucrează în Olanda, Belgia, Germania, Spania sau Italia. 97% dintre străinii care lucrează în Rusia spun că au venituri mai mari decât în ţările de origine. Aici se află cea mai mare proporţie a celor care câştigă peste 250.000 dolari anual. La polul opus sunt expaţii din Australia şi Belgia, care au venituri anuale mai mici de 100.000 dolari (60%). Nici expaţii din SUA nu o duc prea bine, ţinând cont că ocupă locul al 17-lea în clasament, cu trei locuri mai jos chiar decât cei care lucrează în Vietnam.
Ultimul loc în clasament îl ocupă Franţa, unde o treime dintre respondenţi au declarat că au venituri mai mici de 100.000 dolari pe an. Criza actuală chiar îi determină pe mulţi să ia în considerare eventualitatea reîntoarcerii în ţările de origine.
Ponderea medie a celor care vor să revină acasă este de 15% în toată lumea. Cele mai multe intenţii în acest sens le-au exprimat expaţii din Marea Britanie (45%). Chiar dacă nu depăşeşte un sfert, nici ponderea celor care vor să plece din Statele Unite nu este de neglijat.
România nu a fost, încă, inclusă pe lista cercetătorilor de la HSBC, dar consultanţii care se ocupă de contractele de lucru ale expaţilor spun că nu există diferenţe majore, dacă se ia în considerare venitul financiar exprimat în echivalentul puterii de cumpărare. Pentru posturi de conducere din ierarhia întâi se întâlnesc mulţi străini cu salarii anuale de 250.000 euro brut. Pentru expaţii cu statut de specialişti, salariile pornesc de la 40.000 euro brut pe an, la care se adaugă bonusuri variabile.
Paul Milata, country manager pentru România şi Bulgaria al firmei Kienbaum, spune că 75% dintre expaţii care ocupă funcţii de conducere la primul şi al doilea nivel ierarhic din companie au un element variabil în venitul financiar, care reprezintă 30% din câştigurile totale.
Managerii străini nu se lasă duşi din România
Elena Antoneac, director general la Pirgroup România, apreciază că străinii veniţi din UE au salarii mult mai consistente decât cei recrutaţi din spaţiul noncomunitar. „Un expat cu funcţie de conducere poate câştiga chiar 100.000 de euro brut lunar, dacă activează în domenii precum producţie industrială sau bănci. Dar întâlnim şi salarii 2.500 euro în zona de servicii.“ Antoneac mai spune că, în pachetul compensaţiilor, expaţii primesc şi contravaloarea taxei şcolare, care poate ajunge la 20.000 euro pe an pentru fiecare copil. De asemenea, beneficiază de un spaţiu locativ mult peste standardele obişnuite, plata cheltuielilor pentru întreţinerea locuinţei, o alocaţie lunară pentru soţ sau soţie, un număr de călătorii către ţara de reşedinţă, inclusiv pentru familie şi, desigur, asigurările de sănătate, viaţă etc.
Cei mai mulţi străini care lucrează pe funcţii de top-management în România provin din Austria, Olanda şi Germania. „Explicabil, în opinia lui Paul Milata, deoarece investitorii din aceste ţări sunt sursa a peste 50% din investiţiile străine directe în România“. Elena Antoneac estimează că la nivelurile de conducere unu şi doi am avea aproximativ 3.000 de expaţi din spaţiul comunitar. „În industria IT avem însă un număr relativ ridicat de personal calificat din India, iar în construcţii predomină cetăţenii turci şi chinezi. Naţionalităţile cel mai puţin reprezentate pe harta relocării în România sunt Rusia, Brazilia şi Canada.“
Investiţie pentru viitor
Michael Weiss, vicepreşedinte la A.T.Kearney şi country manager pe România, este uimit de diversitatea funcţiilor ocupate de expaţii de la noi, dar şi de specializările, proiectele şi domeniile de activitate în care se regăsesc. „Acest lucru indică implicarea majoră a expaţilor în procesele de schimbare strategică. Este evident rolul lor de transfer de know-how, cu efecte benefice în dezvoltarea viitoare a României, şi impactul experienţei pe care o au în gestionarea actualei crize din România.“
O situaţie exactă a numărului de străini care lucrează în acest moment în România este însă greu de configurat. La Oficiul Român pentru Imigrări (ORI) se înregistrează acum numai cetăţenii veniţi din spaţiul extra-comunitar. În prima jumătate a anului au fost emise 1.795 autorizaţii de muncă din contingentul de 8.000 aprobat pentru anul 2009. Din situaţia statistică primită de la ORI, doar 17 expaţi din afara UE au venit pe funcţii de directori generali, tot atâţia pe posturi de directori adjuncţi şi aproximativ 70 pe diferite poziţii de conducere la nivel intermediar.
Cert este un lucru. Toţi cei cu care am vorbit spun că actuala criză nu a influenţat mişcările de personal din categoria străinilor veniţi în România. Ceea ce nu înseamnă că detaşarea străinilor nu a scăzut constant în România după 1999, la fel ca în toată Europa Centrală. Paul Milata are şi explicaţia: „Companiile străine sunt convinse că acum pot găsi personal calificat local în majoritatea domeniilor.“
Expaţii cel mai bine plătiţi
16% Este media expaţilor care câştigă cel mai bine (peste 250.000 dolari anual), la nivel global. Asia este zona în care sunt plătiţi însă regeşte.
