Criză economică în România. Companiile se pregătesc pentru ce e mai rău

Firmele se pregătesc de criză

O analiză arată că firmele se pregătesc de criză, pentru 2024. Anul acesta pare să fie plin de incertitudini, cu un posibil număr de peste 150.000 de firme în dificultate, ca urmare a efectelor negative produse de creșterea taxelor, inflație persistentă și accentuarea scăderii vânzărilor. În contextul unei puternice contracții a cererii, tot mai multe companii sunt nevoite să-și restructureze afacerile. Conform unei analize efectuate de compania Sierra Quadrant, sute de firme au ales să-și pregătească afacerile pentru eventuale crize, să-și reducă expunerile și să caute soluții financiare alternative pentru a face față nevoilor emergente.

”Perspectivele economice destul de tulburi la nivel european, confirmate deja în Marea Britanie şi Germania, au ridicat nivelul de alertă şi în economia românească. Multe dintre marile companii, în special cele care au operaţiuni de export, au apelat la restructurarea preventivă a afacerilor, pentru a-şi reduce expunerea la un eventual impact financiar negative”, arată o analiză realizată de Sierra Quadrant.

Vânzările au scăzut

Restructurarea preventivă a afacerilor implică, în principal, reducerea expunerii în ceea ce privește contractele, de la volumele de marfă derulate în lanțurile economice la optimizarea investițiilor și, în general, a cheltuielilor logistice și operaționale.

În contextul în care tot mai multe companii se confruntă cu probleme din cauza scăderii vânzărilor, optimizarea relațiilor contractuale poate face diferența între menținerea activității și căderea în capcana blocajului financiar, susțin experții de la Sierra Quadrant.

”Recesiunea economică este la ordinea zilei, chiar dacă în multe ţări este mascată în inflaţie. Scăderea vânzărilor în volum este resimţită în toate domeniile de activitate, iar acest fenomen pune presiune mai ales pe companiile mici şi mijlocii, multe dintre ele slab capitalizate şi dependente de fluxurile financiare obişnuite. Orice pas greşit al unui partener de afaceri poate duce la probleme financiare pe întregul lanţ economic’’, arată analiza.

La sfârșitul anului 2023, activitatea economică în zona euro a stagnat, evitând cu puțin o recesiune, deoarece creșterea mai solidă din Italia și Spania a compensat o scădere înregistrată în Germania. Banca Centrală Europeană, în cel mai recent raport al său, a subliniat că perspectivele unei redresări rapide sunt slabe, anticipând o continuă slăbiciune pe termen scurt.

Recesiunea din Marea Britanie și Germania afectează și România

În plus față de situația din țările occidentale, recesiunea din Marea Britanie și accentuarea crizei economice din Germania, problemele par să se agraveze și în România.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în trimestrul IV al anului 2023, am înregistrat o scădere economică, iar dacă și în primul trimestru din 2024 vom înregistra rezultate mai slabe decât în T4 2023, aceasta va constitui o recesiune tehnică.

”Aşa cum avertizam încă de acum 2 ani, restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în business-ul românesc. Sunt sute de companii care au ales să îşi pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să îşi reducă expunerile şi să caute soluţii financiare de backup în caz de nevoie. Este o veste bună, din perspectiva limitării unei potenţiale expuneri negative a României la efectele unei potenţiale crize internaţionale, însă este o veste destul de proastă pentru dinamica business-ului, în general. România va funcţiona, practic, cu frâna de mână trasă în următorii 2 ani, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025’’, a declarat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.

În ultimul său raport privind riscurile sistemice, Banca Națională afirmă că, dată fiind deteriorarea perspectivelor economice, recesiunea rămâne un scenariu plauzibil. Există riscul ca prețurile la energie să oprească traiectoria descendentă a inflației de bază, cu evoluția acestuia fiind puternic influențată de condițiile meteorologice din timpul iernii, precum și de dezvoltările economice și politice globale. De asemenea, o intensificare a riscului geopolitic este posibilă, în contextul incertitudinii legate de conflictul recent din Orientul Mijlociu, persistența războiului între Rusia și Ucraina, și tensiunile continue dintre Statele Unite și China.

Numărul firmelor radiate a crescut cu 67%

O analiză a mediului de afaceri din România în 2024 indică un nivel ridicat de vulnerabilitate. Anul trecut, peste 133.000 de firme au intrat în dificultate, cu 16.335 de companii care și-au suspendat activitatea, 39.031 dizolvate, 71.241 radiate și 6.650 intrate în insolvență. Perspectivele pentru 2024 nu sunt încurajatoare.

Statisticile Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că numărul firmelor radiate a crescut cu 67% în acest început de an, ajungând la 9.251 de firme.

Cele mai multe radieri au avut loc în Municipiul București, cu 1.376 de cazuri (în creștere cu 60,75% față de ianuarie 2023), și în județele Dâmbovița (590, +301,36%), Cluj (469, +84,65%), Constanța (370, +43,97%), Ilfov (318, +85,96%), Iași (314, +46,05%) și Timiș (314, +20,77%).

La polul opus, cele mai puține radieri au fost înregistrate în județele Ialomița (65, în creștere cu 116,67% față de prima lună a anului trecut), Călărași (68, +15,25%), Mehedinți (75, +74,42%), Caraș-Severin (76, +65,22%) și Giurgiu (76, +105,41%).

Creșterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în județele Dâmbovița (+301,36%), Harghita (+168,97%) și Dolj (+141,75%). Nu s-a înregistrat nicio scădere a numărului de radieri în niciun județ comparativ cu ianuarie 2023.

Comerțul este cel mai afectat

În ceea ce privește domeniile de activitate, cel mai mare număr de radieri a fost înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 2.035 de cazuri (+41,32% raportat la ianuarie 2023), agricultură, silvicultură și pescuit (1.178, +226,32%) și informații și comunicații (1.037, +148,68%).

Estimările Sierra Quadrant indică faptul că numărul firmelor cu probleme ar putea depăși, în acest an, 150.000, ca urmare a efectelor negative ale creșterii taxelor, persistenței inflației și accentuării scăderii vânzărilor.

Conform celui mai recent sondaj publicat de Institutul Național de Statistică la sfârșitul lunii trecute, managerii de companii anticipează creșterea prețurilor în industria prelucrătoare, construcții și comerț în următoarele trei luni, simultan cu creșterea activității în construcții.

”În faţa riscurilor economice din ce în ce mai accentuate, multe companii au trecut la restructurarea afacerilor, de la limitarea cheltuielilor neesenţiale pentru core-business-ul (chirii, costuri de birou, achiziţii de mobilier, tehnică de calcul, utilităţi etc.) la restucturarea portofoliului de servicii/produse. Dincolo de măsurile de prevenire mai ales a riscului de contagiune pe lanţurile economice, cert este că multe dintre companii vor ajunge, din păcate, la fundul sacului”, relevă analiza.

Inflația e în creștere

În special, inflația a început să crească din nou în ianuarie, pe fondul efectelor determinate de majorarea taxelor și a costurilor operaționale în general. Nu este exclus ca în următoarele două luni să vedem o inflație ridicată.

Primele semnale de alarmă s-au manifestat deja în sectoarele cele mai dinamice ale economiei, inclusiv în comerț și în domeniul imobiliar.

Problemele semnalate de companii precum Vivre, Elefant, Qualis sau Nemo Express vin să confirme fragilitatea mediului de afaceri.

”Investitorii trebuie să ştie că pot să evite insolvenţa, falimentul, blocarea activităţii dacă apelează la instrumentele legale pe care le au la dispoziţie, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, proceduri destinate societăţilor aflate în dificultate şi care le oferă perspectiva unui program de însănătoşire a business-ului”, spune Ovidiu Neacşu.

”În loc să treacă prin proceduri complexe şi de lungă durată de insolvenţă, companiile pot continua să funcţioneze în timp ce sunt în desfăşurare negocieri şi eforturi de restructurare. În plus, acordul de restructurare poate permite afacerilor să acceseze noi finanţări pentru a acoperi golurile de lichiditate, sub termeni care ar putea fi mai favorabili decât finanţarea de urgenţă sau de criză”, spun experţii de la Sierra Quadrant.

Aceștia consideră că o restructurare rapidă poate ajuta la prevenirea erodării valorii întreprinderii, care însoțește adesea procedurile prelungite de insolvență.

Prin adoptarea unui cadru structurat pentru abordarea dificultăților financiare, părțile interesate, inclusiv furnizorii, clienții și angajații, ar putea să-și păstreze sau să-și recâștige încrederea în viabilitatea afacerii.

”Acordul de restructurare oferă, în esenţă, o alternativă la insolvenţă, care adesea poartă o stigmă negativă. Concentrându-se pe reabilitare, naraţiunea se schimbă de la eşec la rezilienţă şi adaptabilitate”, afirmă Ovidiu Neacşu.

Restructurarea este o preocupare pentru firme

Un sondaj realizat de Sierra Quadrant la sfârșitul anului trecut, printre investitori, a arătat că 3 din 5 respondenți (62%) și-au identificat ca principal obiectiv pentru 2024 restructurarea și optimizarea operațiunilor financiare.

Antreprenorii au indicat că motivele principale pentru această orientare sunt creșterea taxelor, menționată de 67% dintre respondenți, scăderea vânzărilor (43%), accentuarea blocajului financiar (41%) și creșterea costurilor operaționale (38%).

”Anul 2024 se anunţă a fi unul plin de incertitudini, în care mare parte dintre investitori vor încerca să facă paşi mărunţi sau chiar vor sta pe loc din punct de vedere investiţional.
Efectele creşterilor de taxe, inflaţia în continuare destul de ridicată şi problemele de vânzări vor pune pe hold multe dintre investiţii, în aşteptarea unor răspunsuri concrete mai ales în privinţa politicii fiscale ale noului guvern, rezultat în urma alegerilor”, era una dintre concluziile barometrului.

• Criza din coaliția de guvernare. PSD se întoarce la masa negocierilor (SURSE)
• Bursa, „pe roșu” după retragerea PSD. Daniel Dăianu: Reacționează ca un seismograf la incertitudinile politice