Importatorii au primit, în ultimele luni, cele mai multe veşti proaste. Efectele deprecierii leului, dar şi ale scumpirii creditelor, se vor transmite însă în lanţ la majoritatea consumatorilor, care se pot pregăti pentru noi scumpiri.
Sectorul IT, cel al bunurilor de larg consum, domeniul construcţiilor şi cel imobiliar, dar şi majoritatea companiilor cu o rată înaltă de capital împrumutat, au fost identificate printre zonele care vor avea cel mai mult de suferit în urma deprecierii leului şi creşterii inflaţiei de către mai mulţi bancheri, oameni de afaceri şi analişti intervievaţi de Capital.
În doar trei săptămâni, leul a pierdut aproape 4% în faţa euro, remarcându-se prin cea mai slabă evoluţie dintre monedele din regiune. Faţă de vara anului trecut, când au apărut semnele unei crize pe piaţa financiară internaţională, deprecierea a fost de 20%. Cu o monedă naţională în suferinţă, au probleme toate sectoarele economiei care se bazează masiv pe achiziţii din străinătate. Analiştii intervievaţi de Capital anticipează că, pe termen scurt, va scădea consumul, iar creşterea economică va încetini.
Opinia unanimă: nu există motive de panică
Creşterea costului finanţărilor va tempera şi avansul creditării. Clienţii români ai băncilor au început deja să simtă efectele pe pielea lor. Mai multe bănci au operat, săptămâna trecută, o nouă majorare a dobânzilor la credite. Afectate sunt nu numai împrumuturile în lei, ci şi cele în euro, unde scumpirea suportată de clienţi are drept cauză creşterea costurilor de refinanţare ale băncilor. În plus, într-o perioadă de criză de lichidităţi pe pieţele internaţionale, băncile europene dau ceva mai greu bani cu împrumut instituţiilor de credit din pieţele emergente.
Specialiştii consultaţi de Capital cred că toate aceste deteriorări ale situaţiei economice nu au de ce să creeze panică, România rămânând, din multe puncte de vedere, mai competitivă decât alte state din regiune.
Scenariile lor devin însă mult mai pesimiste atunci când iau în calcul o prelungire a recesiunii din Statele Unite mai mult de un an. Contaminând şi mai mult Europa Occidentală, aceasta nu ar face decât să adauge sare pe rănile economiei româneşti.
Economia românească s-a specializat, de câteva luni, în veşti proaste. Bancheri, oameni de afaceri şi analişti financiari cred că efectele derapajelor actuale vor fi resimţite de piaţă multă vreme de acum înainte, iar prelungirea crizei internaţionale ar putea adăuga sare pe rană.
Importatorii se pot pregăti pentru mai multe luni de fiere. Deprecierea leului le va scoate mai mulţi bani din conturi pentru mărfurile achiziţionate, iar efectele le vor resimţi în final şi consumatorii, prin scumpirile suportate.
Intervievaţi de Capital, Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Unicredit Ţiriac Bank, Cristian Ionescu, managing director Coface România, Daniel-Remus Laeş, Managing Director Contrast Management Consulting & Training, Jiri Rizek, CEO Flamingo International, şi Lucian Anghel, economist-şef BCR au identificat, la unison, afacerile importatorilor printre primele victime ale evoluţiilor economice nefavorabile din perioada actuală. Şi cum pe importuri se bazează masiv mai multe sectoare ale economiei, consecinţele riscă să se transmită în lanţ. Îngrijorările oamenilor de afaceri şi analiştilor nu se opresc la deprecierea leului. Adâncirea deficitului de cont curent, inflaţia, scumpirea creditelor şi incapacitatea de a atrage fonduri structurale de la Uniunea Europeană vin să completeze tabloul întunecat deja de perspectiva unui an electoral cu măsuri guvernamentale imprevizibile.
Ce evoluţii recente ale economiei vă îngrijorează cel mai mult?
Dan Pascariu: Evoluţia cursului de schimb, scumpirea creditelor, întârzierea dezvoltării infrastructurii, mai ales în ceea ce priveşte autostrăzile, şi incapacitatea de accesare a fondurilor structurale de la UE. Autorităţile locale nu au suficientă autonomie şi nu sunt pregătite cu proiecte eligibile. Economiştii UniCredit sunt de părere că anul acesta vor fi accesate fonduri structurale şi de coeziune de peste două miliarde euro, sprijinind, printre altele, lansarea unor proiecte ample de infrastructură.
Cristian Ionescu: Principalele riscuri sunt inflaţia, cursul de schimb, deficitul de cont curent, criza politică. Este an electoral, cu cheltuieli publice şi creşteri salariale. Ceea ce trăim astăzi este efectul creşterilor salariale din trecut: dăm mai mulţi bani oamenilor, ei îşi permit să consume mai mult, aduc inflaţie, care, la rândul său, contribuie la creşterea deficitului de cont curent. Principalul risc pentru 2008 rămâne anul electoral şi felul în care va fi gestionat de Guvern.
Daniel-Remus Laes: Evoluţia recentă arată că economia românească nu mai poate fi privită desprinsă de contextul economic global. Ceea ce se întâmplă acum este doar corecţia unor evoluţii nejustificate din cursul anului trecut: creşterea disproporţionată a salariilor, nesusţinută de o creştere reală a productivităţii, supraevaluarea potenţialului de creştere economică de către investitori, o valoare a leului nejustificată faţă de euro (3,11 vara trecută), având în vedere indicatorii macroeconomici. Acest proces de corectare poate deveni îngrijorător dacă, în contextul actual de instabilitate economică globală, investitorii străini nu mai văd în România o piaţă de încredere, cu randamente sigure, superioare celor din pieţele mature. În acest caz, retragerea de capital va continua, investitorii redirecţionând fondurile către alte pieţe.
Jiri Rizek: Aspectele care ar putea genera motive de îngrijorare sunt deprecierea monedei naţionale şi creşterea inflaţiei. Dar influenţa lor asupra pieţei de retail IT&C, electronice şi electrocasnice va fi mai mică. Problema nu este reprezentată de depreciere, fiindcă, probabil, veniturile vor creşte la rândul lor, astfel încât eforturile suplimentare nu vor fi resimţite de clienţii noştri. Dacă problema deprecierii se va menţine pentru o perioadă mai mare de timp, probabil că vom modifica preţul produselor, însă numai prin menţinerea marjei de profit.
Lucian Anghel: Cu o creştere economică în jur de 6% în 2008, economia este destul de robustă în faţa şocurilor externe. Dintre indicatorii cei mai afectaţi de lipsa de încredere a investitorilor, primul ar fi cursul de schimb, ce produce efecte directe asupra ratei inflaţiei. Rata inflaţiei ar putea depăşi 7% în trimestrele I şi II, urmând să intre pe un trend descendent din a doua parte a anului, către un nivel final de circa 5,4% (dec. 2008 / dec. 2007).
Ce zone ale economiei vor fi cele mai afectate de o evoluţie nefavorabilă a cursului de schimb şi a inflaţiei?
Dan Pascariu: Toate sectoarele care se bazează pe importuri masive vor fi afectate. E clar că importurile se vor scumpi. Având în vedere că o parte din energie e importată, ne putem aştepta la creşterea preţului la energie şi gaz, care se va reflecta în preţurile diverselor bunuri şi servicii.
Cristian Ionescu: În principal importatorii, industria bunurilor de larg consum, în special de electrocasnice. Retailerii vor avea de suferit, ei sunt dependenţi de importuri. Oricum, au avut un an prost şi în 2007. Distribuţia şi confecţiile rămân la un nivel ridicat, inclusiv la rata falimentelor.
Daniel-Remus Laes: Cele bazate în principal pe importuri, ca, de exemplu, sectorul IT şi cel al bunurilor de larg consum, dar şi companiile cu o rată ridicată a capitalului împrumutat, precum cele active în domeniul construcţiilor şi imobiliar.
Jiri Rizek: În termenii business-ului nostru, cred că zonele care sunt caracterizate de un venit mai mic vor fi, probabil, cele mai afectate de acest fenomen, prin prisma scăderii apetitului de consum al clienţilor.
Lucian Anghel: O evoluţie nefavorabilă a cursului de schimb are impact în primul rând asupra inflaţiei, prin intermediul serviciilor şi al bunurilor din import. Totodată, deprecierea leului ar putea afecta agenţii economici cu activitate preponderent de import. Referitor la creditele în valută obţinute de către persoanele care nu au venituri în valută, nu se vor înregistra majorări semnificative ale creditelor restante la nivelul sectorului bancar, datorită gradului de îndatorare încă redus, a modului conservator de evaluare a activelor, a ritmului înalt de creştere a salariilor în 2008.
Cum va evolua consumul, pe termen scurt şi mediu?
Dan Pascariu: Pe termen scurt, mă aştept să scadă consumul, ca efect al creşterii preţurilor produselor importate, însă asta depinde şi de evoluţia veniturilor populaţiei. E posibil să urmeze o perioadă de presiune asupra angajatorilor în direcţia creşterii salariilor.
Cristian Ionescu: Un scenariu ar fi cel în care consumul creşte în continuare şi Guvernul creşte salariile. Atenţie, este ok să creşti salariile, însă numai cu echivalentul inflaţiei şi al creşterii productivităţii muncii. Dacă cedezi presiunilor sindicale, banii se vor regăsi în inflaţie.
Daniel-Remus Laes: Consumul este acum bazat în principal pe capital împrumutat, multă lume recurgând la credite pentru a-şi finanţa mai repede un stil de viaţă dorit (de exemplu, cumpărarea unui autoturism, concedii etc.). Toate preţurile fiind corelate cu euro, odată cu devalorizarea leului, consumul va scădea. Având în vedere că şi costul capitalului împrumutat creşte, cei care au o rată înaltă de capital împrumutat pot să aibă dificultăţi considerabile.
Jiri Rizek: Nu avem nicio îngrijorare pe termen mediu sau lung. Influenţa deprecierii monedei naţionale se va manifesta doar pe termen scurt.
Lucian Anghel: Este posibil să asistăm la o reducere a ritmului de creştere a consumului, trend evident de la începutul anului 2007, cu efecte benefice asupra dezechilibrelor externe ale României. Cu toate acestea, sporurile salariale şi încrederea la cote ridicate a consumatorilor trebuie luate în calcul când se vorbeşte despre o eventuală încetinire a consumului.
Se va restrânge creditarea?
Dan Pascariu: Chiar în situaţia în care costul creditului creşte, deocamdată, marea majoritate a celor care iau credite nu sunt sensibili la nivelul dobânzii, ci, mai degrabă, la volumul creditului, la suma pe care o pot obţine de la bancă.
Cristian Ionescu: Aş vrea să se întâmple, dar nu cred că se va întâmpla. Băncile nu sunt instituţii caritabile. Dar cred că va exista o întărire a condiţiilor de creditare.
Daniel-Remus Laes: Pentru a reduce presiunea inflaţionistă asupra leului, BNR poate să ridice dobânzile, ceea ce ar avea un efect de restrângere a creditării.
Lucian Anghel: Nu excludem o creştere a creditării cu ritmuri mai reduse comparativ cu nivelul înalt înregistrat în 2007, nu numai ca urmare a contextului internaţional volatil, ci şi ca urmare a unei posibile încetiniri a consumului.
Va încetini creşterea economică în următorii ani?
Dan Pascariu: Economiştii UniCredit prognozează o creştere economică puţin peste 5% în următorii trei ani, ceea ce înseamnă o uşoară scădere a creşterii economice, aşteptată pe baza încetinirii consumului foarte ridicat şi nesustenabil pe termen lung. Pe de altă parte, investiţiile se vor tempera pe baza înzestrării tot mai bune cu mijloace de producţie. Totuşi, creşterea economiei de peste 5% va rămâne peste nivelul creşterii medii din UE.
Cristian Ionescu: Va fi o mică încetinire. Anul acesta, impulsul îl va da creşterea din servicii şi din construcţii. Despre 2009 este prematur să discutăm. Nu putem să înţelegem acum ce se va întâmpla anul acesta la nivel internaţional. Depinde cum gestionăm situaţia. Dacă ajungem la un deficit bugetar mare vom avea o criză puternică. Am putea ajunge chiar la o situaţie precum cea din Ungaria, unde toate afacerile sunt în scădere.
Daniel-Remus Laes: Odată cu diminuarea decalajului economic al României faţă de ţările UE, ritmurile de creştere nu vor mai înregistra valori atât de spectaculoase, apropiindu-se de valorile obişnuite pentru pieţe mature.
Jiri Rizek: Nu considerăm că această evoluţie valutară va afecta creşterea economică din următorii ani. Trebuie să recunoaştem că, în prezent, piaţa valutară este bulversată de schimbările pieţei financiare globale, în special de către cea din SUA. În această conjunctură, deprecierea leului nu va influenţa dezvoltarea economiei ca întreg, ci, mult mai probabil, anumite sectoare ale economiei, cum ar fi, de exemplu, cel al creditelor de consum.
Lucian Anghel: Economia românească va continua să crească, în medie, cu 6%, în următorii trei ani, mult peste nivelul zonei euro, şi va reprezenta o destinaţie căutată pentru oportunităţile de investiţii. Creşterea economică va continua să fie susţinută de un nivel ridicat la investiţiilor străine directe (estimat la circa18-20 miliarde euro în perioada 2008-2010). Acestea vor contribui la creşterea alertă a formării brute de capital şi la accelerarea exporturilor, în special a bunurilor de capital şi a produselor cu valoare adăugată mare (76% din exporturile din industria prelucrătoare sunt realizate de investiţiile străine directe). În acelaşi timp, progresul înregistrat în zona productivităţii muncii va continua şi în anii următori, iar îmbunătăţirea poziţiei competitive a României va avea un efect benefic asupra dezechilibrului extern.
Care sunt principalele motive de îngrijorare pentru investitorii străini?
Dan Pascariu: Volatilitatea crescută a cursului valutar şi creşterea inflaţiei. Se estimează că anul 2008 va aduce investiţii străine directe de circa şase miliarde euro, cu proiecte noi de investiţii în special în industria construcţiilor şi a comunicaţiilor.
Cristian Ionescu: Îngrijorarea investitorilor nu vine neapărat din ceea ce se întâmplă în România, ci de la nivel internaţional. România nu este o piaţă strategică atât de importantă. Dacă am pierderi uriaşe în SUA, cum se întâmplă cu marile bănci de investiţii, mă retrag întâi de pe pieţele emergente.
Jiri Rizek: Pe termen mediu, schimbările actuale de pe piaţa economică românească reprezintă doar o mică, şi probabil necesară, corecţie. O mare parte dintre investitorii străini sunt pozitivi în privinţa dezvoltării României. Mai mult, intrările strategice sunt pregătite cu mult timp înaintea acestui tip de evenimente, iar riscuri precum deprecierea monedei naţionale sunt întotdeauna luate în considerare.
Lucian Anghel: Temerile se concentrează în special pe cursul de schimb şi deficitul de cont curent. Îngrijorările investitorilor, în special ale celor care tranzacţionează pe termen scurt, nu sunt lipsite de conţinut, însă de multe ori sunt exagerate. Din toamna trecută, moneda naţională a intrat pe un trend mai pronunţat de depreciere ca urmare a creşterii sensibilităţii investitorilor, dar aceasta s-a datorat mai cu seamă efectelor generate de criza americană, corelate într-adevăr, în mod nefericit, cu înrăutăţirea unor indicatori macroeconomici, cum sunt inflaţia (efectele negative ale secetei au afectat întreaga Europă) şi deficitul de cont curent, care fusese deja anticipat.
Care este cel mai pesimist scenariu pe care îl luaţi în calcul în privinţa evoluţiei economiei?
Dan Pascariu: Dacă recesiunea din SUA va persista mai mult de un an şi va contamina Europa Occidentală, ne putem aştepta ca exporturile româneşti să aibă de suferit, adâncind şi mai mult deficitul comercial şi, implicit, deficitul de cont curent.
Cristian Ionescu: Suntem optimişti. Lucrurile se vor păstra în limite normale, cu uşoare deteriorări. Dar în niciun caz nu există motive de panică.
Jiri Rizek: Unul dintre scenariile pesimiste ar fi acela că deprecierea monedei naţionale va fi utilizată de către unii jucători din piaţă pentru a creşte, în mod nejustificat, preţurile produselor şi pentru a-şi creşte astfel profitul, ceea ce va genera o şi mai accentuată creştere a inflaţiei.
Lucian Anghel: Chiar şi în cadrul celui mai pesimist scenariu, rata inflaţiei din România va coborî sub nivelul din anul precedent, ajutată şi de o evoluţie pozitivă a agriculturii. În acelaşi scenariu pesimist, ritmul de creştere a economiei româneşti va fi cel puţin dublu faţă de media zonei euro.
Este posibil ca salariile să aibă o creştere peste productivitatea muncii, dar este o evoluţie firească. Salariile pot creşte cu circa 60%, în condiţiile unei productivităţi constante, pentru ca România să atingă raportul mediu productivitatea muncii/salariul orar din Europa Centrală şi de Est.
Chiar dacă România va pierde din competitivitatea externă, competitivitatea relativă faţă de Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia va rămâne ridicată. Cehia şi Ungaria au avut perioade în care creşterea salariilor a depăşit în mod clar sporurile de productivitate şi nu şi-au pierdut, până în prezent, avantajul competitiv.
Ce ar trebui să evite Guvernul în perioada imediat următoare?
Lucian Anghel: Pe termen scurt, modul de execuţie a bugetului de stat va fi foarte important. Situaţiile în care deficitul bugetar apare în ultimele două luni sau chiar în ultima lună a anului ar trebui evitate deoarece creează premisele pentru ineficienţa cheltuirii banului public, sumele fiind alocate în special pentru consum. În acelaşi timp, ar trebui ca Guvernul să acorde o prioritate maximă cheltuielilor de capital, în special pentru dezvoltarea infrastructurii, care reprezintă un stimulent foarte important pentru atragerea în continuare a investiţiilor străine directe de valoare mare per tranzacţie.
Cristian Ionescu: Foarte importante vor fi investiţiile în infrastructură.
«E clar că importurile se vor scumpi. Având în vedere că o parte din energie e importată, ne putem aştepta la creşterea preţului la energie şi gaz.»
Dan Pascariu
«Retailerii vor avea de suferit, ei sunt dependenţi de importuri. Oricum, au avut un an prost şi în 2007.»
Cristian Ionescu
«Având în vedere că şi costul capitalului împrumutat creşte, cei care au o rată înaltă de capital împrumutat pot
să aibă dificultăţi considerabile.»
Daniel-Remus Laeş
«Unul dintre scenariile pesimiste ar fi că deprecierea monedei naţionale va fi utilizată de unii jucători din piaţă pentru a creşte, în mod nejustificat, preţurile produselor.»
Jiri Rizek
«Situaţiile în care deficitul bugetar apare în ultimele două luni sau chiar în ultima lună a anului ar trebui evitate. Creează premisele pentru ineficienţa cheltuirii banului public.»
Lucian Anghel
