De-a lungul ultimelor decenii, Rusia a oferit gaze gratuite regiunii transnistrene, iar electricitatea generată din acest gaz la centrala electrică de la Cuciurgan a fost ulterior livrată Moldovei la prețuri mai mici decât media pieței.

Acest aranjament a menținut o dependență energetică a Moldovei de Rusia și a permis regiunii transnistrene să beneficieze de o economie semi-autonomă, finanțată în mare parte prin gazele ieftine sau gratuite. Însă, începând cu 2022, Moscova a început să folosească livrările de gaze ca instrument de presiune asupra Chișinăului, întrerupând aprovizionarea și provocând creșterea abruptă a tarifelor pentru consumatori.

Rusia și „războiul energetic” în Moldova

Această strategie urmărește mai multe scopuri. În primul rând, Rusia încearcă să creeze o criză economică în Moldova, alimentând nemulțumirile sociale cauzate de creșterea costurilor energiei și inflația accelerată.

În al doilea rând, Kremlinul își dorește să submineze încrederea populației în actualul guvern pro-european, sperând să instaleze o conducere care să accepte statutul Moldovei de „zonă tampon” între Est și Vest.

Impactul crizei energetice asupra Moldovei și Transnistriei

Pentru cetățenii din Moldova, această criză a însemnat o creștere dramatică a facturilor la electricitate și gaze naturale. Prețurile energiei electrice livrate pe malul drept al Nistrului sunt de până la zece ori mai mari decât cele din regiunea transnistreană controlată de Tiraspol.

Acest decalaj alimentează propaganda rusă, care încearcă să prezinte Transnistria drept un model de succes datorită „relațiilor bune” cu Moscova.

În Transnistria, însă, situația este mai complicată decât pare. Deși locuitorii au beneficiat de tarife extrem de scăzute, regiunea depinde în totalitate de gazul rusesc, iar orice schimbare în politica Moscovei are puterea de a destabiliza dramatic economia locală.

Mai mult, odată cu reducerea cantităților de gaze livrate, regiunea a fost forțată să-și limiteze producția de electricitate, ceea ce afectează nu doar malul drept al Moldovei, ci și exporturile către alte țări. Criza din Transnistria a evidențiat, de asemenea, fragilitatea economică a regiunii, care nu poate supraviețui fără sprijin extern constant.

Alternativele Republicii Moldova

În contextul crizei energetice, guvernul de la Chișinău a intensificat eforturile pentru diversificarea surselor de energie. Importurile de energie din România au crescut semnificativ, iar interconectarea rețelelor electrice dintre cele două țări reprezintă un pas important spre independența energetică.

Totodată, Moldova explorează posibilitatea extinderii utilizării energiei regenerabile, cum ar fi energia solară și eoliană, pentru a reduce dependența de resursele tradiționale.

Uniunea Europeană și alți parteneri internaționali au oferit sprijin financiar și tehnic pentru a ajuta Moldova să facă față crizei. De exemplu, UE a alocat fonduri pentru subvenționarea facturilor la energie ale consumatorilor vulnerabili și pentru investiții în infrastructura energetică. În plus, programele de modernizare a rețelelor de distribuție și de eficiență energetică au devenit o prioritate pentru guvernul moldovean.

UE intervine în criza din Moldova

Pe 27 ianuarie, UE a propus un pachet de asistență de urgență de 30 de milioane de euro într-un prim pas pentru a sprijini Moldova în abordarea crizei energetice severe provocate de sistarea gazului de către Gazprom. Prin acest pachet, UE este pregătită să finanțeze achiziția și transportul de gaze naturale în regiunea transnistreană, pentru a ajuta la refacerea energiei electrice și termice pentru cei peste 350.000 de locuitori ai regiunii până la 10 februarie 2025.

Pe lângă facilitarea achiziției și transportului de gaze către Transnistria, UE se angajează să livreze în săptămânile următoare un pachet de sprijin financiar pentru Republica Moldova, menit să atenueze consecințele sociale ale crizei pentru cetățenii Republicii Moldova, stabilind în același timp și bazele pentru reziliența energetică pe termen lung și creșterea economică în Moldova.

„În mijlocul iernii, peste trei sute cincizeci de mii de locuitori din regiunea transnistreană sunt lăsați în întuneric și în frig, deoarece Rusia a decis să-și oprească livrările de gaze. Pur și simplu nu putem accepta ca oamenii de pe continentul nostru să nu aibă acces la cele mai de bază servicii.

Dar vremurile grele dezvăluie prieteni adevărați. De aceea aruncăm astăzi un colac de salvare. Vom livra gaze oamenilor din Transnistria și le vom restabili accesul la electricitate și încălzire”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Un grant de 30 de milioane de euro

Tot pe 27 ianuarie, premierul moldovean Dorin Recean a confirmat că UE a oferit Republicii Moldova un pachet de ajutor care constă dintr-un grant de 30 de milioane de euro pentru achiziționarea volumelor de gaze pentru perioada 1-10 februarie, necesare pentru a produce energie electrică pentru malul drept și malul stâng.

„Pachetul de ajutor mai prevede un program de reziliență energetică pentru următorii doi ani. Guvernul și UE lucrează pe acest pachet de asistență, care are două componente: (1) investițiile necesare pentru producerea și distribuirea energiei și (2) măsuri pentru reducerea tarifelor la energie pentru cetățenii Republicii Moldova”, a declarat Recean.

Prim-ministrul a mai menționat că acest program complex urmează a fi definitivat în următoarele săptămâni.

Transnistria în contextul războiului ruso-ucrainean

Conform noilor informații, regiunea Transnistriei a fost din nou subiect de îngrijorare în ultimele zile, pe fondul intensificării tensiunilor dintre Rusia și Ucraina. Moscova a avertizat în mod repetat că Ucraina ar putea iniția acțiuni provocatoare în regiune, însă Kievul a respins aceste afirmații, considerându-le parte a propagandei rusești. În același timp, Ucraina a luat măsuri suplimentare de securitate, întărind prezența militară de-a lungul graniței cu Transnistria.

În plus, autoritățile de la Chișinău au subliniat că nu există indicii clare privind o escaladare iminentă, însă continuă să monitorizeze situația împreună cu partenerii internaționali. Această situație tensionată reflectă, totodată, eforturile Rusiei de a menține presiunea asupra Ucrainei prin destabilizarea zonelor din proximitate.

Implicațiile geopolitice ale crizei

Criza energetică din Moldova are consecințe profunde nu doar la nivel local, ci și regional. Pentru Ucraina, o Moldovă slabă economic și instabilă politic reprezintă o amenințare strategică, deoarece Kremlinul ar putea folosi regiunea transnistreană ca pe un cap de pod în spatele frontului ucrainean. Totodată, situația din Transnistria pune presiune pe România și pe Uniunea Europeană, care sunt nevoite să ofere sprijin constant pentru a contracara influența rusă.

Decizia Rusiei de a distruge „frigiderul” conflictului transnistrean ca unul înghețat, prin eliminarea modelului economic bazat pe gaze gratuite, a deschis noi oportunități pentru reintegrarea teritorială a Republicii Moldova. Pe termen lung, această criză ar putea forța autoritățile de la Chișinău să ia măsuri decisive pentru soluționarea conflictului transnistrean, fie prin mijloace politice, fie printr-o integrare economică mai profundă a regiunii în economia națională.

Criza oferă și ocazia Chișinăului să reducă decalajele economice dintre malurile Nistrului. Sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii și promovarea unui model economic transparent ar putea atrage investiții externe și ar putea facilita o eventuală reunificare pe baze economice solide.

Perspective de viitor

Deși criza energetică reprezintă o provocare majoră, aceasta poate deveni și o oportunitate pentru Moldova de a-și redefini politica energetică și de a-și consolida independența. În acest sens, colaborarea cu Uniunea Europeană și România va fi esențială, atât pentru modernizarea infrastructurii energetice, cât și pentru sprijinirea populației în fața provocărilor economice.

În ceea ce privește Transnistria, viitorul regiunii va depinde în mare măsură de capacitatea Chișinăului de a oferi alternative viabile pentru locuitori, precum și de evoluția contextului geopolitic. Totuși, un lucru este cert: criza energetică a scos la suprafață vulnerabilitățile sistemului actual și nevoia urgentă de reforme.

Pe măsură ce Moldova își continuă drumul spre integrarea europeană, aceasta va trebui să facă față atât presiunilor externe, cât și provocărilor interne. Printr-o strategie clară și cu sprijin internațional, țara poate depăși această perioadă dificilă, transformând criza într-un punct de cotitură pentru un viitor mai sigur și mai prosper.