Puţine persoane din afara industriei varsă lacrimi pentru ei. Angajatul mediu al Goldman Sachs a fost plătit cu 292.397 dolari în primele nouă luni din 2011, în scădere cu circa 21% faţă de perioada similară din 2010, când salariu mediu era de 370.056 dolari. Aceasta este, bineînţeles, o medie care include salariile celor de la baza piramidei, precum angajaţii de la întreţinere.
Fiecare partener al Goldman încă se aşteaptă să plece acasă cu cel puţin 3 mil. dolari; în anii anteriori, plăti duble faţă de această sumă erau considerate comune pentru eşalonul de top.
În timp ce compensaţiile totale cuprinse de marile bănci în rezultatele lor financiare pe 2011 pot fi mai mici, fiţi atenţi la un alt etalon, poate mult mai important, care cel mai probabil va creşte la unele firme: rata de compensaţie la venit.
La Goldman Sachs, spre exemplu, compensaţiile ca procent din veniturile firmei se aşteaptă să crească la 44% în 2011, de la 39,3% în 2010, potrivit lui Mike Mayo, un analist bancar care lucrează pentru firma de brokeraj CLSA. Veniturile firmei se aşteaptă să scadă cu circa 22% şi profitul să scadă cu 7,2%. Acţiunile companiei s-au prăbuşit cu 45% în ultimul an.
La companii precum Morgan Stanley, unde preţul acţiunilor a picat cu 43% în ultimul an, se aşteaptă să fie făcute plăţi în valoare de 1,8 mld. dolari, înainte de impozitare, pentru trimestrul patru, iar rata compensaţiei la venit se previzionează că va creşte şi ea. În anul fiscal 2010, banca de investiţii a plătit 50,7% din veniturile sale sub formă de compensaţii.
Acesta este paradoxul Wall Street: în anii de cădere, un procent mai mare din veniturile firmei este plătit către angajaţi.
„În lupta decisivă dintre angajaţi şi acţionari, angajaţii înving“, spune Mayo. El a evidenţiat faptul că, în cele mai multe cazuri, angajaţii din vârful ierarhiei, inclusiv cei în costume de CEO, iau acasă cea mai mare felie din aceste compensaţii.
În ultimii ani, în procesul de revenire după criză financiară, marile bănci de investiţii au încercat să reducă procentul din venituri pe care îl plătiseră angajaţilor, îndreptându-se către investitori şi regulatori. Până de curând, la Goldman Sachs circa jumătate din venituri erau folosite pentru a plăti angajaţii.