Prăbuşirea Bursei de Valori Bucureşti pare să fi trezit economia romånească din iluzia că ar putea fi ocolită de criza financiară mondială.
Într-o săptămånă, criza economică a trecut Oceanul, a devastat bursele europene şi a ajuns şi la Bucureşti. Piaţa începe să resimtă lipsa de lichidităţi determinată de prudenţa băncilor care nu mai acordă împrumuturi şi aşteaptă mişcările băncilor centrale. Majorarea pragurilor de garantare va duce şi la creşterea dobånzilor, însă acesta este un rău mult mai mic în comparaţie cu o prăbuşire a sistemului, determinată de retrageri masive de depozite.
Unul din primele sectoare afectate va fi retailul. „Probabil că vor apărea ajustări ale ţintelor în perioada următoare, şi retailul va consemna o oarecare stagnare sau o încetinire a ritmului de creştere al afacerilor“, spune Marius Ghenea, acţionar al retailerului Flamingo. Investitorii în fondurile mutuale migrează dinspre cele de acţiuni, care au avut scăderi chiar de peste 60% de la începutul anului, spre cele monetare sau de obligaţiuni, singurele care mai au profit. La råndul lor, tranzacţiile imobiliare au îngheţat, iar investitorii „stau pe cash“ în speranţa că se vor ivi oportunităţi de a cumpăra ieftin. Cåt de adånc se va resimţi criza în Romånia depinde însă de sănătatea sistemului financiar-bancar.
Din păcate, principalul factor negativ nu vine din economie şi nici din influenţele externe. Ci din faptul că clasa politică romånească pare să-şi fi atins maximul de incompetenţă, începånd cu acordarea de pomeni electorale pensionarilor, trecånd prin majorările salariale nejustificate şi culminånd cu prostia de a solicita Băncii Naţionale să aloce cinci miliarde de euro din rezerva valutară pentru dezvoltarea agriculturii. Nonşalanţa cu care se comportă factorii de decizie, de parcă n-ar fi conştienţi de un an, că economia mondială se află într-o criză tot mai accentuată, riscă să arunce Romånia în mijlocul unui dezastru economic.
EFECTE În condiţiile în care autorităţile reuşesc să nu arunce în aer bugetul, de sănătatea sistemului bancar depinde cåt de mult va resimţi economia efectele crizei financiare internaţionale.
Nimic nu afectează mai mult economia în momente de criză decåt panica. Rostogolirea bulgărelui de zăpadă creat de apariţia unui zvon sau a unei temeri legate de instabilitatea unei instituţii financiare declanşează o avalanşă care poate zdrobi nu doar instituţia respectivă, ci întregul sistem. Isteria a cuprins şi piaţa romånească, semnalul fiind declanşat de prăbuşirea bursei, cu toate că mărimea dezastrului nu se justifică doar prin efectele crizei internaţionale. Au urmat deprecierea cursului de schimb şi adoptarea unei politici prudente a băncilor în ceea ce priveşte finanţările. Deprecierea leului afectează nu doar populaţia, ci şi companiile cu un grad ridicat de îndatorare în valută. „Foarte puţine companii romåneşti au luat în calcul strategii de protejare împotriva riscului valutar“, spune Cristian Ionescu, directorul companiei de analiză financiară Coface Romånia. „Ţinånd cont de faptul că economia romånească este dependentă de importuri, deprecierea leului va genera pierderi financiare“.
Scăderi pe linie pe pieţele de capital
Şi cum în asemenea momente, cånd cotaţiile pe bursă au ajuns la minime istorice, „trebuie să fii prost ca să vinzi“, vorba mai multor investitori, piaţa de capital nu mai reprezintă o alternativă de finanţare. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a închis miercurea trecută, pentru prima dată în istoria recentă, din cauza atingerii pragului maxim de depreciere, după ce acţiunile au scăzut cu aproape 15%. Nici vineri nu s-au efectuat tranzacţii decåt în finalul şedinţei, bursa fiind blocată în starea de predeschidere (în care se pot doar introduce şi anula ordine). După închidere, principalii indici înregistrau pierderi între 64% şi 80% faţă de începutul anului.
Piaţa de capital autohtonă s-a înscris în trendul general al burselor internaţionale. Indicele londonez, FTSE 100, a scăzut cu aproximativ 38%, cel american, DJIA, cu peste 35%, iar cel japonez, Nikkei, a coboråt cu aproape 46%. La nivelul zonei euro, indicele paneuropean DJ STOXX 50 a pierdut 45,5% în 2008. Pierderile bursiere sunt motivate de retragerea investitorilor şi reorientarea acestora către metale preţioase şi obligaţiuni de stat. Pentru ca aceeaşi lipsă de încredere să nu afecteze şi sistemul bancar, ceea ce ar duce la retrageri masive, guvernele europene au luat decizia majorării plafoanelor de garantare a depozitelor bancare. Măsură care are două tăişuri. „Sigur că majorarea plafonului de garantare înseamnă costuri mai mari pentru bănci, care vor fi obligate să cotizeze mai mult la Fondul de Garantare, costuri care se vor regăsi în majorarea dobånzilor“, spune Bogdan Baltazar, consultant financiar. „Totuşi, cred că este una dintre multele măsuri care trebuie adoptate pentru a calma isteria. Nu este un capăt de ţară că dobånzile vor fi majorate. După părerea mea, creşterea acestora va fi de 0,5-0,75 puncte procentuale.“
Scumpirea banilor, frånă pentru investiţii
Cåt de afectată va fi economia romånească de scumpirea banilor? „Din fericire, la noi nu a existat atåt de mult leverage (achiziţii importante, care implică mai multe surse de finanţare) ca în Europa Occidentală, unde evident lipsesc nişte bani, de aceea nu avem o criză de lichiditate atåt de mare“, spune Marius Ghenea, business angel, investitor pe bursă şi acţionar al retailerului de produse electronice şi electrocasnice Flamingo.
Primele sectoare care resimt criza sunt imobiliarele, retailul şi, în general, afacerile care se bazează pe credite pentru extindere. De asemenea, înăsprirea condiţiilor de creditare va îngreuna activitatea firmelor ce se bazează aproape exclusiv pe capitaluri împrumutate. „Problema lipsei de lichiditate, nu doar la noi, ci şi pe plan mondial, pleacă de la faptul că băncile au încetat să se mai împrumute între ele, şi de aici lipsa de lichiditate“, adaugă Ghenea. „Ca business angel nu ţin banii în bănci, ci am investiţii active, dar nu pot spune că aş avea o lipsă de încredere în sistemul bancar romånesc sau că aş vedea o problemă în a ţine banii la bancă“.
Retailul, care se bazează pe extinderea pe suprafeţe mari, va avea mai mult de suferit. „Majoritatea oamenilor de business din acest segment îşi revizuiesc planurile. Probabil că vor apărea ajustări ale ţintelor în perioada următoare, şi retailul va consemna o oarecare stagnare sau o încetinire a ritmului de creştere a afacerilor“, mai spune Ghenea.
Scăderea investiţiilor poate marca toate sectoarele, nu numai pe cele care depind de bănci pentru finanţare. „Nicio industrie nu este imună la o criză economică globală. Nu atåt criza de lichidităţi, cåt faptul că, în general, companiile încep să îşi reducă bugetele alocate investiţiilor determină un impact şi asupra industriei telecomunicaţiilor. Este vorba, prin urmare, de o influenţă indirectă, dar totuşi reală, mai ales că vorbim despre o industrie globală“, spune Liliana Solomon, directorul general al Vodafone Romånia.
Piaţa imobiliară, cu banii la ciorap
Pe fondul crizei internaţionale, o politică prundenţială se impune atåt la nivelul companiilor, cåt şi la nivel macroeconomic. „Pentru a reuşi să diminueze efectele crizei financiare, companiile trebuie să-şi planifice cåt mai bine cheltuielile, să adopte politici de reducere a costurilor şi de protecţie împotriva diferenţelor mari de curs valutar, să-şi revizuiască planurile de investiţii din surse împrumutate, în general, să-şi reorganizeze activitatea pentru a elimina orice sursă de pierdere sau costuri suplimentare“, avertizează Cristian Ionescu. Din datele Coface, în primele şase luni ale acestui an rata insolvenţelor în Spania s-a dublat, în Irlanda a crescut cu 76%, în SUA cu 42%, în Danemarca cu 35%, în Norvegia cu 16,5%, iar în Japonia cu 14,6%. Compania de analiză a avertizat deja că pe piaţa romånească se aşteaptă la falimente în zona de retail, dar şi a proiectelor imobiliare comerciale.
„În acest moment, tranzacţiile imobiliare sunt pur şi simplu inexistente. Atåt cumpărătorii, cåt şi vånzătorii sunt în expectativă, toţi îşi protejează lichidităţile în speranţa că piaţa va scădea şi mai mult şi astfel vor cumpăra mai mult cu bani mai puţini“, spune Dan Ionaşcu, director al departamentului de evaluare al companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield. „Următoarele şase – opt luni vor fi extrem de favorabile pentru cei care deţin lichidităţi. Piaţa secundară a speculaţiilor prinde contur în măsura în care tot mai multe fonduri de investiţii doresc să-şi facă exitul.“
Dezvoltatorii simt pe pielea lor scumpirea creditelor. Diwaker Singh, managing director Copper Beech, companie cu investiţii programate de 2,5 miliarde de euro şi cu unul dintre cele mai mari credite de dezvoltare imobiliară din Romånia, 575 milioane de euro de la BCR, spune că „pentru a ne proteja afacerea vom amåna două din cele patru proiecte rezidenţiale, adică 1.750 de apartamente, pe care trebuia să le lansăm anul acesta.“
Cåt va mai dura criza şi ce efecte va avea pentru economia romånească depinde şi de comportamentul factorilor de decizie. „În condiţiile în care majorarea populistă a cheltuielilor bugetare se va produce, este foarte posibil ca ratingul de ţară acordat Romåniei de către Coface să fie revizuit negativ în ianuarie 2009“, spune Cristian Ionescu. În perioada imediat următoare, stabilitatea sistemului bancar este cheia evitării crizei. Atåt Banca Naţională, cåt şi Ministerul Economiei şi Finanţelor şi oficialii Bursei de Valori încearcă să calmeze spiritele.
„La ora asta, cel mai de preţ şi cel mai volatil bun de pe piaţa financiară este încrederea. Din păcate, am ajuns în situaţia în care percepţia face realitatea, şi nu invers“, conchide George Iacobescu, CEO Canary Wharf.
La nivelul populaţiei, criza va fi resimţită nu doar prin scăderea puterii de cumpărare, determinată de deprecierea leului care duce la scumpirea produselor de import, pe care consumul intern se bazează într-o măsură mult prea mare. Ci şi prin inflaţie, determinată de o eventuală creştere fără acoperire a salariilor şi, mult mai grav, prin faptul că majorarea semnificativă a dobånzilor ar trimite în incapacitate de plată persoanele angajate deja în credite.
«Majorarea plafonului de garantare înseamnă costuri mai mari pentru bănci, care se vor regăsi în majorarea dobånzilor.»
Bogdan Baltazar, consultant financiar
Scaderi generalizate
Principalii indici bursieri s-au prăbuşit săptămåna trecută, pe fondul pătrunderii crizei financiare în Europa. Panica a cuprins investitorii de pe toate meridianele, primul efect fiind cel de vånzare a portofoliilor de acţiuni.
Depozite garantate
Autorităţile centrale au decis, săptămåna trecută, majorarea plafoanelor de garantare a depozitelor bancare, ajungåndu-se pånă la garantarea integrală a acestora în anumite state. În Romånia, plafonul va urca de la 20.000 de euro la 50.000 de euro.
Ţara Plafon propus de garantare
Austria integral
Bulgaria 50.000
Danemarca integral
Franţa 70.000
Germania integral
Grecia integral
Irlanda integral 2 ani
Italia 103.291
Marea Britanie 64.000
Olanda 100.000
Portugalia 25.000
Romånia 50.000
Slovacia integral
Slovenia 22.000
Spania 100.000
Suedia 51.000
Ungaria integral
Sursa: Băncile centrale
