În urmă cu o lună, Eugen Nicolăescu şi preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, le transmiteau managerilor de spital să se încadreze în banii alocaţi de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Vrancea şi să nu mai acumuleze  datorii.
Niciun spital din Caraş-Severin nu se poate încadra în bugetul alocat pe 2013, chiar dacă au fost luate o serie de măsuri de reducere a unor cheltuieli, a declarat , pentru Agerpres, Dragoş Luca, directorul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică.

Măsurile luate de managerii spitalelor sunt diverse, de la reducerea fizică a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea, cum este cazul Spitalului Judeţean din Reşiţa, care este dispus să renunţe la Pavilionul III şi mutarea acestuia în celelalte două pavilioane. De asemenea, Spitalul din Oţelu Roşu a propus închiderea unui etaj şi mutarea secţiilor la celelalte etaje, pentru a reduce cheltuielile la utilităţi, dar care, în fapt, nu rezolvă problema. Pe de altă parte, structura de personal este sub normare, în aşa fel încât nu se poate face o propunere de reducere de personal.

Un alt caz este cel al Spitalului Municipal din Turda, care  a cheltuit în primele şase luni din an 70% din sumele repartizate de către Casa de Asigurări de Sănătate şi s-ar putea trezi cu un deficit de circa 4 miliarde de lei la sfârşitul anului dacă nu vor fi alocate sume prin rectificări bugetare.
Mai mult, toate spitalele din judeţul Neamţ se confruntă de asemenea cu o subfinanţare a sistemului iar fondurile prevăzute în bugetele locale se vor termina cel mai târziu în luna octombrie.
Una dintre cauzele principale pentru care spitalele rămân fără bani este cea a internărilor excesive. În România se înregistrează una dintre cele mai mari rate de spitalizare din Uniunea Europeană: 21.513 internări la 100.000 de locuitori. În alte state europene numărul de internări este cu mult mai mic decât la noi în ţară: în Belgia erau în acelaşi an doar 15.866 de internări la 100 de mii de locuitori, iar în Franţa, 17.155. Singurii care ne întrec sunt bulgarii, care au avut, în 2007, 22.655 de internări la suta de mii de locuitori, în timp ce olandezii şi englezii stau cel mai bine la acest capitol: doar 10.931 şi, respectiv, 12.869 de internări.

Rapoartele Băncii Mondiale arată că aproximativ 40% din pacienţi internaţi în spitalele româneşti ar fi putut fi trataţi în asistenţă de zi sau ambulatorie. Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a decis ca bugetul CNAS pentru medicina din ambulatoriu să crească cu 50% anul acesta, pentru a limita internările excesive.