Îngrijorarea investitorilor privind capacitatea Turciei de a-și înapoia datoriile, tensiunile provocate în relaţia cu Washingtonul, dar și sancțiunile economice impuse de Donald Trump, au dus la devalorizarea lirei turceşti, care s-a depreciat cu 40% de la începutul anului. La aproape zece ani de la declanșarea crizei economice, Europa încă mai trăiește cu teama unei contagiuni. Cât de real mai este însă pericolul unei crize financiare extinse în Europa?

Cu Grecia încă în perioada de convalescență, cu Spania și Portugalia care prezintă încă simptome de criză economică din cauza nivelului ridicat al datoriilor dar și al șomajului crescut, Europa nu pare să-și fi revenit pe deplin după criza financiară și economică declanșată în 2018. Astfel că devalorizarea lirei turcești din aceste zile a readus frica unui eventual risc de contagiune pe continentul european.

De la începutul anului 2018 şi până în luna august, lira turcească a pierdut peste 40% din valoare, în principal din cauza temerilor privind influenţa preşedintelui Erdogan asupra economiei, dar și a cererilor sale repetate de scădere a ratelor dobânzilor şi a înrăutăţirii legăturilor cu SUA. Sancțiunile anunțate de Statele Unite ale Americii au fost doar gazul turnat pe un foc care ardea deja mocnit. Preşedintele Donald Trump a anunţat pe data de 10 august că Statele Unite ale Americii dublează tarifele vamale la importurile de oţel şi de aluminiu din Turcia.

Tarifele vamale americane, de 25% la importurile de oţel şi de 10% la importurile de aluminiu intraseră deja în vigoare la data de 23 martie. Pe 10 august, Trump a anunţat că, în cazul Turciei, Washingtonul va aplica tarifele vamale de 50% la importurile de oţel şi de 20% la importurile de aluminiu. La scurt timp după acest anunț, moneda Turciei a atins un minim istoric, de şase lire pentru un dolar, după ce în cursul nopţii s-a depreciat cu peste 5%.

Deprecierea lirei turceşti s-a oprit în dimineaţă zilei de 13 august, după ce înregistrase un minim istoric de 7,24 lire/dolar, în urma angajamentului Băncii Centrale a Turciei de a furniza „toate lichidităţile” necesare băncilor şi a deciziei de reducere a rezervelor minime obligatorii în valută şi monedă locală pentru băncile turceşti.

 

Unda de șoc

Declinul lirei turceşti a afectat în data de 13 august şi pieţele bursiere din Asia, a majorat cererea pentru dolari, franci elveţieni şi yeni, şi a dus la deprecierea randului din Africa de Sud. De asemenea, Bursa de la Atena a înregistrat tot pe 13 august o scădere de 3%, iar costurile de finanțare a țării au crescut ca urmare a temerii privind riscul de contagiune apărut în urma cutremurului valutar al lirei turcești.

La scurt după deprecierea lirei până la un nivel minim istoric, în aceeași zi de 13 august, acțiunile Piraeus Bank au scăzut cu 8,24%, Alpha Bank a închis cu o pierdere de 7,47%, National Bank of Greece a pierdut 6,43% din valoare, iar Eurobank, 4,7%. De asemenea, costurile de împrumut ale Greciei au crescut cu 4,29%, cea mai ridicată valoare din iunie.

Conform Băncii pentru Reglementări Internaționale, citată într-o analiză a Saxo Bank, expunerea băncilor străine pe datoria Turciei se ridică în acest moment la valoarea de 223,3 miliarde de dolari, băncile spaniole și franceze deținând cele mai mari creanțe, în valoare de 80,9 miliarde de dolari și, respectiv, 35,1 miliarde de dolari. Creanțele bancare străine au crescut semnificativ din 2005 pe măsură ce deficitul de cont curent al Turciei s-a înrăutățit. Ca să ne facem o idee, în momentul în care s-a declanșat criza din Grecia, expunerea băncilor străine pe datoria Greciei era de 300 de miliarde de dolari. Ce e drept, PIB-ul și capacitatea Greciei de a rambursa datoriile erau mult mai mici decât în cazul Turciei.

 

Riscul unei noi crize

Se pune întrebarea acum dacă problema lirei turcești s-a putea extinde și dacă ar putea declanșa o criză extinsă în Europa. În momentul de față, răspunsul analiștilor financiari este cât se poate de hotărât: punctual, au existat unde de șoc determinate de prăbușirea lirei turcești, iar pe termen lung nu există un risc real de contagiune în Europa.

„Creanțele spaniole și franceze asupra Turciei nu sunt îndeajuns de mari pentru a înghiți din punct de vedere material capitalul; mai mult, sistemul financiar european și Indicele Financiar Subordonat al Europei Markit iTraxx (ce măsoară calitatea creditării în rândul băncilor europene din datoria lor subordonată) încă se tranzacționează la niveluri scăzute din punct de vedere istoric, fără a da semnale de panică generalizată”, este de părere Peter Garnry, Head of Equity Strategy la Saxo Bank. 

Așadar, riscul real de izbucnire a unei noi crize are în continuare o amploare limitată, consideră observatorii, iar pericolul nu vine în niciun caz dinspre lira turcească. „Guvernul italian, care intenționează să intre în conflict cu Bruxelles-ul pe chestiuni bugetare, mă îngrijorează mult: va fi bomba toamnei”, mărturisește un bancher parizian, citat de publicația Le Monde.

(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 27 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)