Granițele UE „nu sunt deschise în mod nelimitat”, ci numai „intrărilor legale. Orice informație care spune contrariul este greșită, este pură dezinformare. Drumul către UE nu trece prin Belarus”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, de la Bruxelles, în cadrul conferinței de presă de la finalul Consiliului pentru Afaceri Externe.

Asistență umanitară pentru migranții din Belarus

Potrivit lui Borrell, migranții care se află deja în Belarus „trebuie să beneficieze de asistență umanitară. Cine nu se califică drept refugiat, trebuie să fie repatriat în țara de origine. Am văzut autoritățile irakiene organizând zboruri pentru repatrierea migranților care doreau să se întoarcă de la Minsk și suntem încântați de această decizie”, a declarat Borrell, potrivit Rai News.

Sancțiunile împotriva celor responsabili de fluxul de migranți din Belarus către UE „vor fi în vigoare în următoarele zile”, a anunțat apoi Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă. Vom adopta „un nou pachet de sancțiuni, al cincilea, care va fi finalizat în următoarele zile”, care vizează „un număr destul de mare” de persoane fizice și juridice implicate în traficul ilegal de migranți prin Minsk către UE.

„Pachetul a fost adoptat din punct de vedere politic. Prin extinderea sferei de aplicare a sancțiunilor, vom putea să îi vizam pe cei responsabili pentru exploatarea migranților vulnerabili și pentru facilitarea trecerilor ilegale ale frontierei către UE”, a continuat Borrell, care a subliniat, de asemenea, că în Belarus „ne confruntăm în continuare cu o agresiune hibridă împotriva granițelor UE, studiem toate opțiunile posibile pentru a bloca regimul să atace UE și populația sa. De aceea, am decis să lărgim sfera de aplicare a sancțiunilor față de regim. De astăzi vom putea sancționa mai multe persoane pentru organizarea acestor zboruri către Belarus”.

Drumul către UE nu trece prin Belarus

„Drumul către UE nu trece prin Belarus. Responsabilitatea 100% pentru ceea ce se întâmplă revine Belarusului. Această criză a fost creată artificial și nu ne va distrage atenția de la situația internă din Belarus, cu o încălcare constantă a drepturilor omului”, a adăugat Borrell.

„Nu cunosc secretele contactelor dintre Putin și Lukașenko, dar este evident că Lukașenko face ceea ce face pentru că mizează pe sprijinul puternic al Rusiei. Lukașenko nu putea face ceea ce face fără un sprijin puternic din partea Rusiei, că apoi există o legătură cu creșterea trupelor în Ucraina, nu pot să știu”, a răspuns Josep Borrell celor care l-au întrebat despre eventualele legături dintre criza din Belarus și creșterea trupelor rusești la granița cu Ucraina.

Polonia va începe construcția unui zid de-a lungul graniței cu Belarus în decembrie, unde sunt acum adunați mulți migranți, și îl va finaliza în prima jumătate a anului 2022, a anunțat ministrul polonez de Interne, Mariusz Kamiński, într-un comunicat. „Angajamentul pe care trebuie să-l îndeplinim este o investiție absolut strategică și prioritară pentru securitatea națiunii și a cetățenilor săi”, a spus ministrul Kamiński. Ministerul a afirmat că contractele vor fi semnate până pe 15 decembrie și că lucrările la graniță vor începe la sfârșitul acestei luni, care se vor derula 24 de este prevăzut să se întindă pe 180 de kilometri, aproximativ jumătate din lungimea totală a graniței dintre Polonia și Belarus. Luna trecută, Parlamentul a dat undă verde pentru construcția barierei.

Președintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, care a intervenit luni la Universitatea din Siena pentru inaugurarea anului universitar, a avertizat foarte dur asupra condițiilor în care se află migranții blocați la granițele dintre Belarus și Polonia. „Sunt condiții tulburătoare. Este tulburător ceea ce se întâmplă în mai multe locuri de la granițele Uniunii Europene. Este surprinzătoare diferența între marile principii proclamate și faptul că nu se ține cont de foamea și de frigul la care sunt supuse ființele umane la granițele Uniunii Europene”, a spus șeful statului italian.

Alexander Lukașenko, discuții cu Merkel

Președintele Belarusului Alexander Lukașenko a avut o conversație telefonică cu cancelarul german Angela Merkel, după cum a informat serviciul de presă al lui Lukașenko, citat de agenția de presă belarusă „Belta”. În centrul convorbirii telefonice, care a durat 50 de minute, s-a aflat criza migranților de la granița cu Polonia. „Au discutat în detaliu sprijinul umanitar” acordat refugiaților și au convenit să mențină contacte suplimentare pentru a rezolva situația, potrivit serviciului de presă citat de agenție. Este prima dată când cancelarul german a vorbit direct cu Lukașenko, după disputatele alegeri prezidențiale din august 2020. Uniunea Europeană nu-l mai recunoaște pe Lukașenko drept președinte legitim al Belarusului, în urma „rezultatelor falsificate” ale alegerilor și a represiunii dure implementate de forțele de securitate de la Minsk împotriva manifestanților pașnici.

Statele Unite au anunțat că sunt pregătite, în coordonare cu UE, pentru noi sancțiuni împotriva Belarusului, care este acuzată de acte inumane împotriva migranților comasați la granița cu Polonia. Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, citat de presa americană, a reprezentat: „Și noi pregătim sancțiuni în strânsă coordonare cu UE și alți parteneri care continuă să considere responsabil regimul Lukașenko” pentru situația migranților din Belarus.

Președintele rus Vladimir Putin și președintele francez Emmanuel Macron au discutat mult despre acțiunile care trebuie întreprinse pentru atenuarea tensiunii de la granița dintre Belarus și Polonia. Cei doi lideri, au relatat surse de la Palatul Elysée, au discutat și despre rolul pe care îl poate juca Moscova în soluționarea crizei. Atât Putin, cât și Macron au convenit asupra necesității ca demnitatea migranților să fie respectată. Paris speră că discuția telefonică va avea un impact pozitiv asupra situației de pe teren. Potrivit informațiilor de la Kremlin, Putin i-ar fi spus lui Macron că, în opinia sa, liderii UE ar trebui să negocieze soluția crizei direct cu președintele belarus Alexandru Lukașenko. Liderul rus a criticat și poliția de frontieră poloneză pentru presupusele violențe împotriva migranților.