Peste 4.000 de persoane au fost aduse luni cu feribotul la Atena din insulele din Marea Egee. Majoritatea doresc să-şi continue călătoria prin Macedonia, Serbia, Croaţia, Slovenia şi apoi Austria, având ca destinaţia finală Germania. 

Presa locală a informat că autobuzele care ar fi trebuit să-i ducă în nordul Greciei nu au mai apărut, într-un aparent efort al autorităţilor elene de a preveni ca un număr mare de persoane să ajungă la graniţa cu Macedonia. 

Ministrul grec al imigraţiei, Ioannis Mouzalas, a declarat duminică seara că peste 5.000 de persoane se află blocate la graniţa cu Macedonia fără să se ştie dacă acestora li se va permite sau nu să-şi continue drumul. 

Între timp, Macedonia a confirmat că va permite trecerea doar a refugiaţilor sirieni şi irakieni, la fel ca vecinul său din nord Serbia. Până în prezent, afganilor li s-a permis accesul doar cu controale limitate. 

Temându-se că Austria şi-ar putea închide graniţele migranţilor, ţările aflate pe aşa-numita rută a Balcanilor au adoptat succesiv de la sfârşitul lunii noiembrie măsuri pentru a preveni un aflux de refugiaţi pe teritoriul lor. Măsurile au inclus respingerea tuturor migranţilor economici şi controale mai stricte la frontiere. 

Circa un milion de persoane, multe dintre ele refugiate sosite din zonele de război din Orientul Mijlociu, au traversat ruta Balcanilor în ultimele 12 luni. Efectiv, toate aceste persoane şi-au continuat drumul ajungând în Germania şi în alte ţări europene bogate.

Tensiune la granița maghiară

Numărul migranţilor care intră clandestin în Ungaria trecând gardul de sârmă ghimpată ridicat anul trecut de Budapesta la frontiera cu Serbia şi cu Croaţia a crescut masiv în ultimele zile, a anunţat luni poliţia ungară, citată de AFP. 

Peste 500 de migranţi au fost reţinuţi după ce au intrat ilegal în Ungaria de vineri până duminică, aproape la fel de mulţi ca pe tot parcursul lunii ianuarie, când 550 de persoane au fost arestate, potrivit unor statistici oficiale. 

Printre migranţi sunt tot mai mulţi originari din Africa de Nord, Kosovo, Pakistan, dar şi din ţări ca Haiti şi Sri Lanka, ale căror şanse de azil în Uniunea Europeană sunt foarte reduse, spre deosebire de refugiaţii sirieni. 

Aceasta a coincis cu anunţul Austriei – principală ţară de tranzit – de înăsprire a controalelor la frontierele sale, pledând vineri pentru aplicarea unui sistem de distribuire a migranţilor în baza unor cote obligatorii. Mai multe ţări balcanice au înăsprit măsurile în consecinţă. 

Ungaria a reuşit să oprească tranzitarea teritoriului său de către migranţi după ce şi-a sigilat cu sârmă ghimpată frontiera cu Serbia la jumătatea lunii septembrie şi cu Croaţia, după o lună. Acest lucru a deviat fluxul de migranţi spre Slovenia. 

Aproximativ 300.000 de persoane au trecut anterior prin Ungaria, un nivel record înregistrându-se în data de 23 septembrie – 10.046 de refugiaţi. După închiderea frontierelor, numai 270 de persoane au trecut gardul de sârmă ghimpată în noiembrie. 

În total, 1.325 de migranţi au fost urmăriţi în justiţie în Ungaria începând cu luna septembrie pentru trecerea ilegală a frontierei ungare. 

Premierul ungar Viktor Orban, criticat vehement în străinătate pentru ridicarea gardului de sârmă ghimpată, şi-a anunţat planurile de a consolida apărarea graniţelor ţării. Ungaria a anunţat că este pregătită să ridice un gard şi la graniţa cu România dacă fluxul de migranţi s-ar deplasa în această direcţie. 

Sursa: Agerpres