Tensiunea pune presiune pe relațiile dintre Polonia și Uniunea Europeană

Această situație tensionată pune presiune pe relațiile dintre Polonia și Uniunea Europeană, generând dezacorduri privind măsurile de gestionare a fluxului de imigranți și azilul.

Polonia se confruntă cu un aflux semnificativ de imigranți care încearcă să traverseze granița din Belarus, o mișcare pe care guvernul de la Varșovia o consideră o acțiune orchestrat de Belarus, cu sprijinul Rusiei. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că peste 26.000 de persoane, în mare parte din Orientul Mijlociu și Africa, au intrat din Belarus în Polonia doar în acest an. Acest fenomen este descris ca o formă de război hibrid, menită să destabilizeze Uniunea Europeană.

În fața acestui val migratoriu, guvernul polonez intenționează să suspende temporar dreptul de azil pentru noii sosiți, o măsură considerată de mulți ca fiind în contradicție cu legislația internațională și normele UE.

„Este dreptul și datoria noastră să protejăm granița poloneză și europeană. Securitatea ei nu va fi negociată. Cu nimeni,” a subliniat premierul Tusk.

Comisia Europeană a criticat dur decizia Poloniei

Comisia Europeană a criticat dur decizia Poloniei, avertizând că aceasta ar putea încălca obligațiile internaționale și europene, inclusiv dreptul fundamental de a solicita azil.

În încercarea de a gestiona aceste provocări, Uniunea Europeană a adoptat în Mai un nou Pact privind migrația și azilul, care urmărește să stabilească un sistem comun pentru gestionarea migrației la nivel european. Acesta se bazează pe patru piloni principali: securizarea frontierelor externe, proceduri rapide și eficiente de azil, un sistem solid de solidaritate și responsabilitate, și integrarea migrației în parteneriatele internaționale. Deși Pactul a fost privit ca un pas înainte, implementarea sa se confruntă cu provocări majore. Statele membre, în special cele de la granițele externe ale UE, exprimă reticență și îngrijorări legate de echilibrul între solidaritate și responsabilitate.

„Trebuie să-l facem să funcționeze pe teren,” a afirmat comisarul european desemnat, subliniind necesitatea unei cooperări strânse între statele membre la adresa implementării pactului.

Decizia Poloniei de a suspenda dreptul de azil a atras și critici din partea grupurilor pentru drepturile omului. Amnesty International Polonia a subliniat că dreptul de azil este un drept fundamental al omului, iar suspendarea acestuia, chiar și temporar, este inacceptabilă și contravine Convenției de la Geneva și Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Uniunea Europeană a subliniat necesitatea acestei măsuri ferme

O altă dimensiune a crizei migrației este legătura acesteia cu criminalitatea organizată și traficul de persoane. Uniunea Europeană subliniază necesitatea unor măsuri ferme pentru a combate aceste fenomene și a proteja securitatea internă.

„Trebuie să ne concentrăm pe un sistem organizat de returnare,” a menționat comisarul european desemnat, referindu-se la importanța unor politici eficiente de returnare a imigranților ilegali.

Criza migrației la frontiera cu Belarus pune la încercare solidaritatea europeană, dezvăluind diviziuni profunde între statele membre în privința modului de gestionare a migrației. Statele din estul UE, precum Polonia, Letonia și Lituania, cer măsuri mai dure, în timp ce alte state membre și Comisia Europeană subliniază necesitatea respectării valorilor europene și a drepturilor omului.

Situația de la granița Belarus-Polonia evidențiază complexitatea provocărilor legate de migrație și azil în Uniunea Europeană. În timp ce Polonia insistă pe măsuri dure pentru a-și proteja frontiera, UE și organizațiile pentru drepturile omului cer respectarea drepturilor fundamentale și o abordare comună bazată pe solidaritate și responsabilitate. Rămâne de văzut dacă noul Pact privind migrația și azilul va reuși să ofere soluțiile necesare pentru a răspunde acestei crize complexe. Această discuție va fi cel mai probabil reluata săptămâna viitoare la Strasbourg.