La șase luni de la dizolvarea Adunării Naționale și organizarea de alegeri legislative anticipate, Franța se află în pragul unei crize politice majore. Guvernul minoritar condus de Michel Barnier, numit în funcție doar în luna septembrie a acestui an, ar putea fi demis printr-o moțiune de cenzură.
Alianța de stânga și extrema dreaptă au depus deja două moțiuni de cenzură, iar votul este programat pentru astăzi, la ora 16:00, ora locală. Decizia ar reprezenta o premieră pentru Franța, având în vedere că o asemenea moțiune nu a fost adoptată de la 1962 încoace.
Alianța între stânga și extrema dreaptă în Franța
Suspansul este aproape inexistent, având în vedere că cele două blocuri politice care au depus moțiunile de cenzură dispun deja de majoritatea necesară pentru a demite guvernul.
Deși Michel Barnier este un veteran al dreptei franceze și a fost negociatorul principal al Uniunii Europene pentru Brexit, soarta sa pare pecetluită la doar trei luni de la instalarea sa în funcție.
Potrivit unor surse politice, cele două moțiuni de cenzură sunt susținute nu doar de alianța de stânga, dar și de extrema dreaptă, care a reușit să capete o influență semnificativă asupra guvernului.
Motivele moțiunii de cenzură
Moțiunile de cenzură au fost depuse după ce premierul Barnier a invocat articolul 49.3 din Constituția Franței pentru a adopta bugetul asigurărilor sociale, fără a trece prin vot parlamentar.
Aceasta decizie a fost luată în urma unor zile intense de negocieri, în care Barnier a cedat în fața unor cereri venite din partea partidului Rassemblement National (RN).
Acesta din urmă, condus de Jordan Bardella, a acuzat guvernul de un „buget periculos pentru creșterea economică și puterea de cumpărare”.
În plus, Bardella a condamnat „strategia fricii”, prin care guvernul a încercat să creeze un climat de panică cu privire la o posibilă criză bugetară.
Reacția președintelui Macron
În acest context tensionat, președintele Franței, Emmanuel Macron, aflat într-o vizită oficială la Riad, a comentat situația.
Macron a declarat că „nu poate crede” într-o posibilă demitere a guvernului prin moțiune de cenzură și a subliniat că trebuie evitată „provocarea fricii oamenilor” cu privire la o posibilă criză financiară.
Deși președintele a încercat să calmeze spiritele, premierul Barnier a reiterat că adoptarea unei moțiuni de cenzură ar face situația mult mai dificilă și ar complica gestionarea problemelor bugetare și economice ale țării.
Probleme economice și financiare majore
În acest moment, Franța se confruntă cu un deficit public estimat la 6,1% din PIB pentru anul 2024, mult peste estimările anterioare de 4,4%.
Acest deficit ar putea crește în cazul în care guvernul este demis și nu se reușește aprobarea unui nou buget.
În plus, instabilitatea politică ar putea duce la creșterea costurilor datoriei publice. Michel Barnier a avertizat că o astfel de criză politică ar putea afecta grav economia și stabilitatea financiară a Franței.
Consecințele unei posibile demiteri
Dacă moțiunea de cenzură va trece, guvernul Barnier va fi demis, iar președintele Macron va trebui să numească un nou prim-ministru.
Aceasta ar fi o situație complicată pentru Macron, având în vedere că numirea lui Barnier în funcția de premier a durat aproape 50 de zile.
Dacă nu se găsește rapid un consens politică, parlamentarii vor fi nevoiți să adopte o „lege specială” pentru a asigura continuitatea funcționării statului.
Astfel, Franța se află într-o perioadă de incertitudine politică și economică, cu posibile efecte pe termen lung asupra stabilității sale interne și externe.
