Încordarea relaţiilor cu FMI şi Comisia Europeană şi amânarea trecerii la euro sunt anticipate de analiştii economici drept efecte ale actualei crize politice şi guvernamentale din România.
Situaţia de la Bucureşti îngrijorează deopotrivă analiştii şi europarlamentarii, care încearcă să tragă un semnal de alarmă privind implicaţiile în plan economic, pe termen scurt şi lung. Joan Hoey, senior analist pentru Europa de Est la Economist Intelligence Unit, este de părere că atâta timp cât ţara este condusă de un guvern interimar, această situaţie poate avea implicaţii majore asupra politicilor economice şi ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte acordul cu FMI. Pe de altă parte, guvernului provizoriu îi va fi foarte dificil să implementeze politicile fiscale nepopulare. Hoey susţine că mulţi analişti economici au luat în considerare instabilitatea politică în evaluările lor privind ţara noastră, la fel ca şi investitorii străini şi agenţiile de rating. „România trebuie să facă faţă instabilităţii politice şi sociale până la alegerea preşedintelui, adică cel târziu până pe 6 decembrie. Mulţi analişti consideră că soluţia ar fi un guvern de coaliţie sau unul de tehnocraţi, care să susţină implementarea politicilor FMI“, explică Joan Hoey. În ceea ce priveşte trecerea la euro în 2014, aceasta consideră că obiectivul a fost ambiţios, criza îndepărtând România de intrarea în cadrul mecanismului ERM2.
„Furtuna politică din România este îngrijorătoare în absenţa unui nou guvern, fiindcă menţinerea acestei stări de incertitudine ridică probleme la nivel internaţional asupra încrederii în mediul economic din ţara dumneavoastră, ceea ce s-ar putea extinde, afectând relaţiile cu FMI, Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială“, a declarat, pentru Capital, Joseph Daul, preşedintele grupului Partidului Popular European (PPE) din cadrul Parlamentului European (PE). Europarlamentarul francez susţine că este prioritar, în condiţiile unui deficit de 7-8% în 2009, să fie numit cât mai repede posibil un guvern capabil să îşi asume responsabilitatea cheltuirii unei noi tranşe din împrumutul acordat de FMI şi CE. În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, autorităţile centrale şi locale din România mai au încă multe de făcut în acest sens.
Europarlamentarul român Cătălin Ivan, membru al comisiilor de bugete şi control bugetar ale PE, susţine punctul de vedere al lui Joseph Daul: „Una dintre măsurile cerute de UE este să revizuim legea achiziţiilor publice. Acest lucru nu-l putem face cu un guvern interimar sau cu un premier fără susţinere majoritară“.
Agenţiile de rating: cheia este reforma
Agenţia de rating Moody‘s nu aşteaptă un impact major al crizei politice asupra economiei, care pare să fie izolată de zona politică. De asemenea, se aşteaptă ca FMI şi CE să îşi menţină politica faţă de România, până la alegeri. După Anul Nou, FMI şi Comisia Europeană vor cere guvernului de la Bucureşti să continue procesul de reformă.
De aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii Standard&Poor‘s (S&P), care au anunţat că destrămarea coaliţiei de guvernământ nu are un impact imediat asupra ratingurilor României, întrucât Executivul a implementat, până în prezent, cu succes, programul stabilit cu FMI. Analistul S&P Marko Mrsnik declară însă că agenţia ar putea coborî ratingul României dacă situaţia politică va conduce la neîndeplinirea programului de consolidare fiscală şi economică la care s-a angajat în acordul cu FMI, şi, astfel, la o înrăutăţire a finanţelor publice.
Noul guvern trebuie să păstreze ca ţintă adoptarea monedei unice europene în intervalul 2014-2015.
Joseph Daul, preşedintele Grupului PPE din Parlamentul European
