Cursul euro/leu a rămas aproape de nivelurile înregistrate la sfârşitul zilei de ieri: 4,26-4,27 lei pe euro. Specialiştii avertizează că răul n-a trecut: pieţele internaţionale abia acum încep să proceseze informaţiile despre scandalul politic şi criza economică din România.

După deprecierea masivă de ieri, de la 4,20 la aproape 4,27 lei pentru un euro, azi, cursul valutar s-a stabilizat azi. Cotaţiile de pe piaţa valutară au variat în jurul valorilor de 4,27-4,28 lei pentru un euro, niveluri apropiate de cele înregistrate la finalul şedinţei de ieri. BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,2782 lei, cu 2,87 bani mai mare decât referinţa anunţată în ziua precedentă, dar nivelul este apropiat de cotaţiile de la închirea zilei de tranzacţionare din 1 octombrie.

Contextul acestei stabilităţi  a cotaţiilor de pe piaţa valutară: un volum redus al tranzacţiilor, spun dealerii din bănci. Asta după ce Banca Naţională a injectat ieri aproape 12 miliarde de lei în piaţă prin tranzacţii repo şi nu sunt excluse intervenţii şi pe piaţa valutară în cursul zilei de azi.

Pe lângă volumul relativ redus de tranzacţii, există şi alte indici care arată că stabilitatea cursului de azi este doar liniştea de dinaintea furtunii.

Agenţiile de rating au declarat că ar putea retrograda şi mai mult ratingurile României din cauza crizei police, iar marile publicaţii internaţionale au relatat despre ruperea coaliţiei de guvernare. Toate aceste informaţii disponibile în mass-media au ajuns sub ochii investitorilor şi speculatorilor. Urmează ca aceştia să ia o decizie: îşi menţin poziţiile în România, sau ies. Se panichează sau nu. Potrivit datelor BNR, nerezidenţii aveau plasaţi în depozite bancare din România aproape 30 de miliarde de euro,  în iulie.

Veştile proaste n-au fost incluse în preţ

“Nu cred că momentul cel greu a trecut. Ceea ce se spune pe agenţiile de presă internaţionale este că există o criză politică în România, nu că guvernul a căzut. Avem moţiunea de cenzură a PNL în Parlament şi dacă se aprobă, practic, România va deveni o ţară fără guvernare. În perioada în care ar avea loc negocierile politice, ar trebui să intre tranşa III de la FMI, care nu se ştie dacă va intra sau nu. Există o grămadă de informaţii care încă n-au fost incluse în preţuri pe pieţele internaţionale”, avertizează Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.

De altfel, şi reprezentanţii FMI sunt îngrijoraţi de aceasă situaţie: “Este important să avem cu cine vorbi atunci când următoare misiune a Fondului va veni în România, în noiembrie”, a declarat pentru Financial Times un reprezentant al FMI.

Creditorii vor cere dobânzi mai mari

Un alt nefavorabil, de data aceasta din partea pieţelor, a venit deja: cotaţiile pentru primele de risc de neplată ale statului Român (CSD- credit default swap) în dolari, pe cinci ani, au crescut azi dimineaţă de la sub 200 de puncte de bază la aproape 240, deci cu 20%. Cotaţiile CDS reflectă riscul de neplată perceput de investitori. Ele influenţează – uneori chiar direct, prin clauze contractuale – costul la care se împrumută o ţară sau o companie mare de pe pieţele internaţionale.

În condiţiile în care România plănuia să lanseze în următoarele două săptămâni o emisiune de eurobonduri de până la 1,5 miliarde de euro, dacă CDS-urile în euro vor urma trendul dat de cele în dolari, costurile anuale ale acestei finanţări s-ar putea majora cu 30 de milioane de euro.  

Nu doar împrumuturile contractate de stat riscă să se scumpească: riscul de ţară va majora şi dobânzile la creditele externe ale companiilor şi băncilor autohtone. Băncile fixează dobânzile la credite în funcţie de costurile la care îşi procură banii, iar finanţările externe sunt, în România, principala sursă de creditare. Prin urmare, o scumpire a creditelor externe loveşte indirect şi în românii care plătesc rate la bănci.