Când faceţi cumpărături aveţi o şansă din patru să daţi peste un produs contrafăcut. Deşi dificil de estimat, piaţa falsurilor s-ar putea cifra la câteva miliarde de euro.
Valoarea produselor falsificate capturate de vameşi în primele opt luni din 2009 este egală cu cea a mărfurilor contrafăcute confiscate tot anul trecut: aproape 42 de milioane de euro. Deşi impresionantă, suma ar putea reprezenta doar vârful aisbergului: experţii estimează că mai mult de un sfert din produsele comercializate în România sunt, total sau parţial, falsificate, ceea ce ar ridica piaţa locală a contrafacerilor la o valoare incredibilă, de câteva miliarde de euro anual.
Dan Docan, preşedintele Asociaţiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor, dă ca exemplu o discuţie cu unul din directorii Vămii Bacău, „din care rezultă că în 90% din localurile publice din comunele băcăuane se vând produse contrafăcute“. Dar falsuri au fost depistate, în ultimii ani, chiar şi în hipermarketuri. România nu face, de altfel, decât să urmeze o tendinţă generalizată – în ultimele două decenii, valoarea comerţului mondial cu produse contrafăcute a crescut cu nu mai puţin de zece mii la sută, pierderile provocate companiilor măsurându-se în sute de miliarde de euro. Dacă hainele, ceasurile, jucăriile ori electronicele sunt de mult timp victima piraţilor, în ultima perioadă are loc pe plan internaţional o explozie în ceea ce priveşte contrafacerea de medicamente, ţigări sau chiar alimente (de la banalele răcoritoare la laptele praf pentru bebeluşi), ceea ce nu face decât să complice o piaţă şi aşa sub presiune.
Peste un sfert din produsele comercializate în România ar putea fi contrafăcute sau ar putea conţine componente ori materii prime falsificate. Piaţa falsurilor a crescut puternic în acest an, judecând după datele Vămii.
Vameşii au confiscat, în 2007, produse contrafăcute în valoare de circa 33 de milioane de euro. În 2008, valoarea mărfurilor piratate a urcat la aproape 42 de milioane de euro. Doar în primele opt luni ale acestui an, angajaţii ANV au imobilizat bunuri contrafăcute estimate tot la aproape 42 de milioane de euro. Matematic, înseamnă că, până în decembrie, valoarea capturilor ar putea depăşi 60 de milioane de euro.
Portul Constanţa-Sud pare a fi principala poartă de intrare folosită de traficanţi (atât de cei de produse falsificate, cât şi de cei care vor să evite plata taxelor). Vameşii de la malul mării au confiscat, în primele şase luni ale acestui an, mărfuri suspecte (contrafăcute sau nedeclarate) în valoare de peste 137 de milioane de euro. În întreaga perioadă 2005-2008, valoarea capturilor realizate în acest punct vamal a fost de numai şase milioane de euro. (Cu toate acestea, experţii spun că ruta terestră, dinspre Turcia prin Bulgaria, este din ce în ce mai folosită).
Şi poliţiştii anti-contrafaceri au avut mult mai mult de lucru în ultima vreme. Directorul Direcţiei de Investigaţie a Fraudelor din cadrul IGP, comisarul-şef Dan Bucur, a declarat că, în primele trei luni ale acestui an, au fost depistate 985 de infracţiuni în privinţa drepturilor de proprietate industrială, faţă de 2.179 în anul 2008.
Plus, minus sau egal?
Sunt cifrele de mai sus o dovadă că ne confruntăm cu o explozie a fenomenului sau este vorba de o creştere a eficienţei autorităţilor? Dan Docan, preşedintele Asociaţiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor (ARCC), spune că nu se cunoaşte gradul de contrafacere şi piratare a produselor şi nici nu par să existe metodologii care să poată fi folosite la elaborarea unei estimări general acceptabile. Totuşi, arată el, „fenomenul circulaţiei produselor contrafăcute în România este constant, ponderea produselor contrafăcute în totalul celor comercializate în România fiind de 28%, cu două-trei procente peste media europeană“.
Pe de altă parte, avocatul Gabriel Turcu, preşedintele Asociaţiei Române Anti-Contrafacere REACT, nu crede că se poate vorbi de o creştere semnificativă a fenomenului după aderarea la UE. „Putem vorbi chiar de continuarea procesului de scădere a acestui fenomen, însă într-un ritm mai lent decât în anii precedenţi aderării. Încetinirea vitezei de scădere nu este un fapt negativ, ci mai degrabă arată o maturizare a pieţei şi a instrumentelor de control“, explică acesta.
Cert este că multe dintre produsele pe care le găsim în magazinele şi, mai ales, pe tarabele din România nu sunt originale. „Cel mai frecvent contrafăcute sunt parfumurile, îmbrăcămintea, încălţămintea, produsele de marochinărie, accesoriile de telefonie mobilă, dar şi consumabilele de birotică, medicamentele, echipamentele şi materialele de construcţii“, arată Gabriel Turcu. El spune că, în primul rând, ceea ce diferă în mod esenţial la un produs contrafăcut faţă de unul original este calitatea acestuia. „Ambalajele pot fi, de asemenea, un indiciu, atât prin calitatea lor, cât şi prin inscripţiile aplicate pe acestea, ce pot conţine greşeli de tipar“, adaugă Turcu.
De la naivitate la sărăcie
Uneori, cumpărătorii sunt pur şi simplu păcăliţi. „Dacă dai cinci euro pe un tricou Lacoste luat de la un vânzător ambulant, îţi dai seama că nu poate fi original. Dacă, însă, îl găseşti cu 25 de euro într-un magazin, te poţi gândi că este la reduceri“, a explicat fenomenul Monique Goyens, director general al Organizaţiei Europene a Consumatorilor (BEUC), în cadrul unei conferinţe pe tema contrafacerilor organizată de Comisia Europeană.
Alteori, însă, sărăcia sau lăcomia joacă un rol important în stimularea cu bună ştiinţă a „piraţilor“. „Tendinţa consumatorului este să se îndrepte către produse ieftine. Până nu creşte nivelul de viaţă, ne putem aştepta la cifre impresionante de contrafacere“, a declarat directorul adjunct al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, Cristian Alexandru Ştrenc, citat de Mediafax.
Una dintre cele mai interesante evoluţii, pe fondul creşterii continue a preţurilor, va fi majorarea consumului de ţigări contrafăcute. Un studiu comandat de producătorii de ţigări Japan Tobacco International (JTI) şi British American Tobacco (BAT) arată că dacă, în prezent, circa 22% din ţigările din România sunt de contrabandă sau falsificate, ponderea lor ar putea ajunge, pe termen mediu, la 37%, şi pe termen lung, la 50%. De altfel, în primele opt luni ale acestui an, vameşii români au depistat circa 1,35 milioane de pachete de ţigări contrafăcute, faţă de circa 0,95 milioane de pachete în tot anul 2008.
Pagube de sute de miliarde de dolari
„Produsele contrafăcute sau piratate ar putea reprezenta aproape 200 miliarde de dolari din valoarea totală a schimburilor comerciale internaţionale derulate anual“, explică Dan Docan impactul fenomenului. El adaugă că, la nivel global, 8% din produsele comercializate sunt contrafăcute, iar pierderile înregistrate de firme sunt cuprinse între 400 şi 650 miliarde dolari pe an.
Efectele negative nu sunt vizibile numai la nivelul companiilor „imitate“. Potrivit unui raport al Parlamentului European din decembrie 2008, contrafacerile au dus, numai în Europa, la pierderea a circa 200.000 de locuri de muncă. „Având în vedere că economia UE s-a specializat în produse de înaltă calitate, cu valoare adăugată mare, protejarea proprietăţii industriale este astfel un instrument esenţial pentru sprijinirea competitivităţii externe a industriei europene“, au apreciat parlamentarii europeni.
Problema este că majoritatea statelor de origine (China, de unde ar proveni circa 80% din mărfurile contrafăcute din Europa, dar şi Turcia, India, Dubai, ţările din spaţiul ex-sovietic) nu dau semne că ar dori să pună în aplicare acordurile încheiate cu UE pe tema respectării drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială. Mai mult, din cauza controalelor tot mai dure la frontierele Uniunii, există tendinţa ca producerea de mărfuri piratate să se mute în interiorul UE. De altfel, printre ţările de origine, cele mai importante în ceea ce priveşte bunurile falsificate vândute în România se numără Italia şi Grecia.
Nu în ultimul rând, România tinde să se transforme dintr-o ţară de tranzit şi destinaţie într-una unde este prezentă şi producţia de mărfuri contrafăcute.
Ponderea produselor contrafăcute în totalul celor comercializate în România este de 28%.
Dan Docan, preşedintele Asociaţiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor
650 de miliarde de dolari anual ar putea fi valoarea cumulată a pierderilor înregistrate de firmele din întreaga lume ca urmare a contrafacerilor
CEI MAI PROLIFICI FALSIFICATORI
China este, de departe, sursa principală a mărfurilor contrafăcute. Luând în calcul şi Hong Kong (regiune administrativă specială a RPC), rezultă că peste 50% din cele 15.000 de transporturi de produse falsificate confiscate de vameşi anul trecut provin din China.
Sub asaltul falsurilor
Haine Vameşii de la Vărşand au reţinut, pe 15 septembrie, şapte tone de îmbrăcăminte sport inscripţionată cu marca Nike pentru care nu există certificat de autenticitate. Produsele veneau din Turcia şi se îndreptau spre Belgia.
Captură Câteva sute de mii de perechi de şosete, dar şi cartuşe pentru imprimantă, cel mai probabil contrafăcute, cu o valoare de piaţă de circa trei milioane de euro, au fost depistate în Portul Constanţa Sud pe 8 septembrie.
Cosmetice 37.900 de litri de parfumuri contrafăcute Chanel, Dior, Dolce&Gabbana şi Lacoste au fost confiscaţi la Vărşand, pe 4 iulie. Mărfurile se aflau tot într-un camion turcesc şi se îndreptau spre Germania.
Sport 6.400 de articole de îmbrăcăminte Nike şi 3.600 de perechi de încălţăminte Adidas, toate falsificate, au fost confiscate pe 29 iunie la vama Bechet. Mărfurile, în valoare de 350.000 de dolari, veneau din Singapore şi se îndreptau spre Olanda.
