Din estimările furnizorilor, România este, în acest moment, o piață de 230 milioane de euro pentru producătorii străini de metale prețioase. Cum statistica în domeniu este cvasiinexistentă, este dificil de cuantificat cât din piață este legală, respectiv fiscalizată. Procentele indicate însă de directorul Institutului Italian de Comerț Exterior (ICE), Mario Iaccarino, sunt îngrijorătoare.
„Valoarea pieței românești a metalelor prețioase este greu de evaluat. Și asta fiindcă piața legală este undeva la 15%-20%“, informează Iaccarino. Altfel spus, 80% din tranzacții sunt nefiscalizate. Cârcotașii vor spune „ce caută un italian să ne spună nouă câtă evaziune avem pe piață?“.
Italia are o cotă de aproximativ 49% din toată piața românească a metalelor prețioase, inclusiv a bijuteriilor. „Suntem printre primii furnizori pentru România, dar există produse care provin din Turcia și care, probabil, depășesc acest procentaj“, recunoaște Iaccarino. Pe piața autohtonă sunt și bijuterii din India, dar mult mai puține.
Exporturi mai mari cu 350%
Anul trecut au fost eliminate accizele la bijuterii. Șeful Institutului Italian de Comerț Exterior spune că acesta ar putea fi unul dintre motivele „exploziei“ exporturilor, pe acest segment, în primele două luni ale anului în curs. „În 2010, Italia a exportat în România de 17,5 milioane de euro, cu o creștere față de anul precedent de peste 46%. Dar, lucru și mai interesant, în primele două luni ale acestui an avem un export de 10,8 milioane de euro.
Practic, mai mult de jumătate din ceea ce a fost exportat în întregul an 2010“, arată Iaccarino. Ca să fie lucrurile clare, potrivit Institutului italian de statistică (ISTAT), exporturile italiene de profil, în România, au crescut, în primele două luni ale acestui an față de aceeași perioadă din 2010, cu peste 350%.
Și totuși, la o piață „subterană“ de 80%, te întrebi ce nu merge bine, astfel ca statul să rămână și el măcar cu o parte din toți banii rulați. Explicația indicată de reprezentanții din domeniu este „tot statul“. Era de așteptat ca eliminarea taxelor la bijuterii să scoată la suprafață o parte din marfă, mai ales că producătorii și furnizorii – care au făcut un lobby puternic pentru anularea accizei – mizau pe asta.
Dar bucuria acestora nu a durat prea mult, întrucât, de la 1 iulie, TVA a crescut de la 19% la 24%, ceea ce a afectat și piața bijuteriilor și a metalelor prețioase. Astfel, să faci evaziune a devenit mai „ieftin“ decât să plătești ditamai impozitul, crescut și într-un moment complet nepotrivit: scumpirea aurului pe bursă, la pachet cu scăderea consumului, lovit de criză. 
„Piața bijuteriilor este extrem de legată de prețul aurului. Dacă ne gândim că, în 2010, prețul mediu a fost de 1.200 de dolari pe uncie, adică 30 de euro pe gram, acum vorbim despre 1.500 de dolari pe uncie, adică 34 de euro pe gram“, spune Iaccarino. Asta duce, pe de o parte, la creșterea valorii produselor exportate, dar și a prețurilor. Cu toate acestea, oficialul italian spune că scumpirea bijuteriilor nu s-a făcut simetric cu creșterea prețului aurului.
Atracția zonei
În perioada 15-16 iunie, ICE organizează, la București, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale de profil. Vor veni în România 30 de firme italienești producătoare de bijuterii și 450 dintre cei mai mari cumpărători de bijuterii de lux din Europa de Est. Valorile produselor aduse în capitala României vor depăși 4-5 milioane de euro.
Companiile străine sunt extrem de interesate de piața românească, spune Iaccarino, având în vedere că, în România, se comercializează pe piața oficială, în medie, 15 tone de bijuterii de aur pe an. Potrivit datelor furnizate de Federația Metalelor și Pietrelor Prețioase, aproape 10% din cantitatea tranzacționată o reprezintă aurul de 18 karate, iar aproximativ 85% din bijuterii provin din import.

Valoarea pieței românești a metalelor prețioase este greu de evaluat. Și asta fiindcă piața legală este undeva la 15%-20%.

15 tone de bijuterii de aur pe an se comercializează oficial pe piața din România