Lipsa tranzacţiilor imobiliare şi impozitul forfetar introdus în luna aprilie a acestui an a dus la moartea a peste 7.000 de agenţii imobiliare de cartier care funcţionau cu unu sau doi angajaţi. Jucătorii din piaţa de real estate estimează că până la finalul crizei economice, vor mai rămâne cel mult 25% din cele circa 10.000 de firme de intermediere imobiliară active înainte de căderea economiei.

„Brokerii care îşi făceau o firmă şi se promovau ca agenţie imobiliară au dispărut din piaţă şi nu erau puţini. Acum am văzut că unii s-au reprofilat, mai fac asigurări sau vând târmplărie PVC, fac de toate“, a declarat pentru capital.ro Valentin Ilie, CEO-ul companiei de consultanţă imobiliară de origine americană Coldwell Banker.

Planurile de extindere în sistem de franciză ale acestuia au fost şi ele afectate de criză, cele circa 14 sucursale pe care le viza pentru acest an sunt inactive, deoarece proprietarii nu au bani de investiţii. Coldwell Banker impune un capital minim de 300.000 de euro companiilor care vor să intre sub franciza americană, bani care sunt tot mai greu de obţinut în această perioadă.

Au mai rămas patronii agenţiilor

„Primul lucru care s-a întâmplat în cazul firmelor de intermediere mici a fost dispariţia agenţilor. Au mai rămas patronii care se mai ocupă de asta şi chiar şi aceştia dacă au ajuns la ananghie şi-au închis firmele şi au încercat să se angajeze în alte domenii“, explică Ion Radu Zilişteanu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI).

0-43345-grafic.jpgO agenţie imobiliară mică ar trebui să aibă o cifră de afaceri anuală de circa 52.000 euro, la care dacă se aplică un impozit de 3% să ajungă la suma minimă ce se percepe în cazul impozitului forfetar de 6.500 de lei (1.500 euro).  Din totalul agenţiilor active înainte de criză, circa 70-80% funcţionau cu unu sau doi angajaţi.

„Încasările unei agenţii, în vremurile bune ale pieţei, erau între 10 şi 30.000 de euro anual. Acum agenţiile mici au probleme în a-şi acoperi cheltuielile cu chiria, cu utilităţile, telefonul, internetul. Au mai rămas cei care îşi coordonau activitatea de acasă sau cel puţin ei mai încearcă. Cred că indiferent de cine o să iasă preşedinte acest impozit va fi eliminat“, a menţionat Zilişteanu.

Cumpărătorii evită agenţiile

În condiţiile în care numărul ofertelor de apartamente scoase la vânzare pe piaţă a început să crească simţitor în ultima perioadă, cumpărătorii evită să mai plătească un comision de 3% unui intermediar, când pot să vorbească direct cu proprietarii.

„Acum omul care îşi caută o casă are atâtea oferte în piaţă, încât evită agenţiile pentru a nu mai plăti comisionul. Chiar dacă ministrul Pogea a anunţat că introducerea impozitului forfetar a fost un succes, judecând doar prin prisma încasărilor la ANAF, el nu se uită şi la câte firme mici şi mijlocii au dispărut de pe piaţă în această perioadă“, a mai spus reprezentantul ARAI.

Agenţi pe persoană fizică

Nici companiile mari de brokeraj nu o duc mai bine, majoritatea caută strategii de reducere la minimum a cheltuielilor şi o parte şi-au închis departamentele rezidenţiale.

„La nivelul agenţiilor mari se întâmplă un fenomen interesant. Pentru a restrânge dările salariale, care sunt semnificative, multe firme mari au obligat angajaţii să îşi facă PFA pentru a evita plata taxelor şi impozitelor pe salarii“, a subliniat Zilişteanu.

Colliers International a fost prima multinaţională din industrie care a reacţionat împotriva crizei prin închiderea departamentului rezidenţial. O parte din agenţii companiei au fost angajaţi de Coldwell Banker, care a profitat de pe urma fenomenului şi a angajat o serie de parteneri profesionişti.

„Avem parteneriate încheiate cu foşti angajaţi ai Colliers şi cu un borker care a fost la CB Richard Ellis. Schimbările de personal ne-au ajutat să ajungem la sfârşit de an cu un volum mediu de 60 de intermedieri/lună, în principal pe segmentul apartamentelor vechi“, a afirmat Valentin Ilie.

Chiar dacă a dispărut un număr impresionant de agenţii imobiliare, ele se pot redeschide oricând vor apărea vremuri mai bune, însă toată lumea speră să devină profesioniste şi să nu se mai concentreze strict pe tranzacţii speculative.