În România, contribuţiile virate din sistemul public de pensii către cel privat au fost îngheţate. În alte state au fost reduse substanţial sau se discută chiar mutarea banilor din sistemul privat înapoi la stat. Contribuţiile la pensiile private obligatorii (Pilonul II), desprinse din sistemul public de asigurări sociale, au fost reduse în ţări precum Lituania şi Estonia. În Lituania, au fost diminuate de la 5,5% la 3%, iar în Estonia, de la 6% la 2%, la cea din urmă măsura
În România, contribuţiile virate din sistemul public de pensii către cel privat au fost îngheţate. În alte state au fost reduse substanţial sau se discută chiar mutarea banilor din sistemul privat înapoi la stat.
Contribuţiile la pensiile private obligatorii (Pilonul II), desprinse din sistemul public de asigurări sociale, au fost reduse în ţări precum Lituania şi Estonia. În Lituania, au fost diminuate de la 5,5% la 3%, iar în Estonia, de la 6% la 2%, la cea din urmă măsura fiind doar temporară, până în 2011. În ambele ţări, deciziile au fost justificare prin nevoia de economisire a banilor alocaţi de la bugetele de stat.
Acelaşi motiv a fost invocat şi în România. La începutul anului, guvernul de la Bucureşti a îngheţat contribuţiile virate din sistemul public către fondurile de pe Pilonul II la 2%, în condiţiile în care ar fi trebuit să crească la 2,5% în 2009, potrivit calendarului din legea care reglementează activitatea fondurilor private obligatorii. Măsuri similare ar putea afecta, în viitorul apropiat, şi participanţii din alte ţări. Astfel, contribuţiile de 8% virate la fondurile de pensii private obligatorii din Letonia ar putea fi reduse la 2%.
Pe de altă parte, strângerea robinetului nu a vizat doar contribuţiile virate de state în conturile participanţilor de pe Pilonul II, ci şi veniturile administratorilor fondurilor de pensii. Astfel de măsuri au fost adoptate în Bulgaria şi în Polonia. În ultima ţară, comisionul aplicat la contribuţiile virate la fondurile de pensii au fost reduse de autorităţi la 3,5% începând cu acest an. Potrivit reglementărilor iniţiale, comisioanele menţionate ar fi trebuit să ajungă la acest nivel abia în 2014.
Un studiu publicat recent de OECD, care analizează efectele crizei economice asupra pensiilor private, subliniază însă necesitatea menţinerii noilor sisteme. „Criza nu a diminuat importanţa pensiilor private într-un sistem bine echilibrat. Pensile private sunt necesare pentru a diversifica sursele de venit la pensionare şi, în consecinţă, sunt complementare pensiilor publice“, se afirmă în studiul OECD.
Bani deturnaţi
Presiunea pusă de criză pe bugetele naţionale a adus şi alte măsuri drastice care afectează pensiile administrate privat. Dacă în Argentina banii din conturile fondurilor de pensii au fost naţionalizaţi, în ţările europene se discută schimbarea regulilor de funcţionare a Pilonului II. În Slovacia, de exemplu, aderarea la fondurile de pensii de pe Pilonul II numai este obligatorie pentru tinerii angajaţi, ci a devenit facultativă. În plus, participanţii îşi pot muta banii din conturile individuale de pe Pilonul II înapoi pe Pilonul I (cel din care se plăteşte pensia de stat). La fel ca în Slovacia, Pilonul II ar putea deveni facultativ şi în Croaţia.
Pe de altă parte, politicienii din Ungaria discută posibilitatea folosirii banilor fondurilor de pensii pentru acoperirea sau garantarea restanţelor tot mai mari pe care le are populaţia la bănci.
Contribuţii la fondurile de pensii private obligatorii, % din salariu
Înainte de criză
Lituania 5,5%
ROMÂNIA 2%
Estonia 6%
În prezent
Lituania 3%
ROMÂNIA 2%
Estonia 2%