De la venirea crizei, doi din cinci români sunt mai atenţi la preţuri şi aproape jumătate dintre consumatori şi-a restrâns cumpărăturile la produsele de strictă necesitate, arată un studiu Nielsen.
Shoppingul se menţine în topul preferinţelor locuitorilor oraşelor mari şi tinerilor cu vârsta până la 35 de ani. O arată nu doar studiile de profil, ci şi cozile de la casele de marcat ale hipermarketurilor. Însă, chiar dacă numărul clienţilor a rămas constant, efectele crizei se resimt în modul în care aceştia îşi împart bugetul de cheltuieli sau aleg produsele la raft. „Dintre cumpărătorii intervievaţi în luna ianuarie a acestui an, în cadrul studiului Shopper Trends, 39% au spus că sunt mai atenţi la preţuri, fapt ce este posibil să influenţeze cheltuielile lunare din acest an“, spune Bogdana Baltasiu, client sales&service manager la Nielsen. Anul trecut, compania de cercetare a evaluat bugetul mediu de cheltuieli al unei gospodării la 738 de lei, sumă care a fost cu 18% mai mare decât cea din 2007. Pentru anul în curs, reprezentanţii Nielsen estimează că bugetul de cheltuieli se va menţine la valoarea anului precedent, însă, pe fondul creşterii preţurilor, volumul cumpărăturilor ar putea fi redus. „Dar nu vom asista la o prăbuşire sau la o reducere drastică a consumului“, afirmă Bogdana Baltasiu. Cercetările companiei arată că, în general, consumatorii încep să economisească, reducând din cheltuielile cu produsele de folosinţă îndelungată: electronice (după cum au indicat 55% dintre respondenţi), haine (56%), benzină (43%), distracţii (41%), restaurante fast-food (38%), vacanţe (25%) şi cu fumatul (22%). Abia apoi aleg produse mai ieftine pentru gospodărie.
Produsele accizate pierd cumpărători
Dacă preţurile alimentelor vor creşte anul acesta, doi din cinci cumpărători vor reduce cantitatea de produse achiziţionate. Produsele pe care românii ar decide să le cumpere mai rar ar fi cele de impuls. Mai precis, aproape 18% din cei 1.200 de respondenţi ai studiulului Shopper Trends au declarat că ar cumpăra mai puţine snackuri, 16% mai puţine băuturi alcoolice, 12% mai puţine băuturi carbonatate, iar 11% mai puţină cafea. Cel mai puţin afectate de eventualele creşteri de preţ ar fi fructele (1%), iaurtul (1%), mâncarea pentru bebeluşi (0%), legumele (0%) şi laptele (0%). O altă reacţie la scumpirea alimentelor este creşterea atractivităţii promoţiilor, ele fiind, alături de preţurile mici şi uşurinţa de a face cumpărături, elementele principale care influenţează loialitatea cumpărătorilor. La nivel de piaţă, cea mai mare pondere din valoarea totală a vânzărilor o deţine în continuare comerţul tradiţional, însă bugetul gospodăriilor este cheltuit în special în hipermarketuri.
O noutate în preferinţele cumpărătorilor este opţiunea pentru magazinele de tip discount, mai ales în oraşele medii, unde 46% dintre respondenţii studiului aleg un astfel de magazin. Ioana Mărginean, director marketing a Pludi Market, companie ce deţine, în România, reţeaua Plus Discount, spune că fenomenul este strâns legat de expansiunea discounterilor. Până acum, Plus a deschis pe plan local 75 de magazine şi intenţionează să ajungă, în următorii patru ani, la un număr de 175-200 de centre. „Comparativ cu perioada similară a anului trecut, numărul cumpărătorilor este în creştere atât în magazinele recent deschise, cât şi în cazul celor cu o vechime mai mare de un an“, spune Ioana Mărginean.
Însă, când vine vorba de preţ, atenţia cea mai mare este acordată alimentelor de bază. Anul trecut, în topul celor mai bine vândute produse din comerţul modern pe prima poziţie s-au clasat ţigările, urmate de bere, răcoritoare carbonatate, ape minerale, salam, ulei şi detergenţi.
OBICEIURI
În Bucureşti, patru din cinci gospodării îşi dirijează bugetul către hipermarketuri, în schimb în oraşele medii aproape jumătate din cumpărători preferă magazinele tip discount
815 lei este bugetul mediu lunar cheltuit, anul trecut, de o gospodărie din Bucureşti, potrivit studiului Shopper Trends. Aproape 60% din această sumă revine bunurilor alimentare proaspete
