În timpul unei conferințe de presă care a încheiat „două zile de diplomație totală”, cancelarul german Olaf Scholz și președinţii francez, Emmanuel Macron, și polonez, Andrzej Duda, „au stat unul lângă celălalt” marți, 8 februarie, la Berlin, în Germania, și „au subliniat unitatea lor” în fața Rusiei, care ar suferi „consecințe de amploare” dacă ar ataca Ucraina, relatează „New York Times”, potrivit Courrier International.

Dar, „în timp ce progresele în dezamorsarea crizei rămân incerte”, ei nu au precizat, în cadrul acestor discursuri de „patru minute fiecare”, „care ar fi aceste consecințe sau ce alte măsuri ar putea duce la o detensionare”.

Cei trei lideri și-au subliniat hotărârea de a păstra pacea

„Obiectivul nostru comun este să evităm un război în Europa”, a spus domnul Scholz, după cum a raportat Deutsche Welle. Liderul, „care s-a străduit să înlăture îndoielile cu privire la disponibilitatea Germaniei de a accepta costul sancțiunilor economice, a repetat termenii pe care i-a folosit cu o zi înainte la Washington [în timpul întâlnirii sale cu președintele american Joe Biden], avertizând Moscova de consecințe grave, dar fără a preciza care sunt”, notează „New York Times”. Berlinul, care depinde de gazul rusesc, „ar putea plăti scump, dacă s-ar decide oprirea proiectului Nord Stream 2 pentru a pedepsi Moscova”, a analizat Deutsche Welle într-un alt articol publicat în ediţia de marți.

Domnul Duda a descris situația ca fiind „cea mai dificilă în care ne-am găsit din 1989”. Dar a dat dovadă de „optimism”, potrivit cotidianului „New York Times”. „Trebuie să găsim o soluție pentru a evita războiul. […] Cred că vom ajunge acolo”, a spus el. Polonezul, „a cărui țară se învecinează cu Ucraina și Belarus, a început să joace un rol diplomatic mai important în ultima vreme”, explică Deutsche Welle.

Dl. Macron a cerut, la rândul său, discuții de securitate cu Moscova, pentru a sublinia inviolabilitatea granițelor Europei. „Trebuie să găsim împreună căile și mijloacele pentru a ne angaja într-un dialog solicitant cu Rusia”, a declarat el. Locatarul de la Palatul Elysée, care a negociat în persoană timp de cinci ore, luni, cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, „vorbise deja de cinci ori la telefon cu [el] în ultimele săptămâni”, notează „New York Times”.

Soluții privind situația din Ucraina

Aceste discuții din capitala Germaniei se înscriu în cadrul Triunghiului de la Weimar, „care reunește liderii celor trei țări în vremuri de criză”, amintește Deutsche Welle.

Marți, devreme, domnul Macron a fost întâmpinat cu „neîncredere” şi „zâmbete crispate” la Kiev, scrie ziarul elveţian „Le Temps”. Pentru că „nimeni nu știe cu adevărat ‘soluțiile concrete’ ” despre care vorbise cu o zi înainte cu domnul Putin. „Una dintre ele ar putea fi ‘finlandizarea Ucrainei’, explică ziarul, „un concept potrivit căruia țara ar adera la o strictă neutralitate și s-ar angaja să nu se alăture NATO„, o soluţie despre care „nimeni”, la fața locului, „nu vrea să audă vorbindu-se”.