Criză umanitară în Fâșia Gaza. Alertă OMS privind bolile infecțioase
Fâșia Gaza. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, și-a exprimat profundă îngrijorare cu privire la amenințarea tot mai mare a bolilor infecțioase în Fâșia Gaza, ca urmare a războiului din Israel. Aproximativ 180.000 de locuitori din Fâșia Gaza suferă de infecții ale căilor respiratorii superioare.
Deja au fost înregistrate 136.400 de cazuri de diaree, jumătate dintre ele afectând copii sub cinci ani. În Fâșia Gaza, au fost consemnate 55.400 de cazuri de păduchi și scabie, 5.330 de cazuri de varicelă și 42.700 de cazuri de erupții cutanate, dintre care 4.722 de impetigo (bube dulci).
„În timp ce oamenii continuă să fie strămutaţi masiv în sudul Fâşiei Gaza, cu unele familii obligate să se mute de mai multe ori şi multe adăpostindu-se în unităţi sanitare supraaglomerate, colegii mei din OMS şi cu mine rămânem foarte îngrijoraţi de ameninţarea tot mai mare pe care o reprezintă bolile infecţioase.
De la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie, persoanele care se află în adăposturi au continuat să se îmbolnăvească”, a scris, vineri, Tedros Adhanom Ghebreyesus pe contul său de Twitter.
As people continue to be massively displaced across the south of #Gaza, with some families forced to move multiple times and many sheltering in overcrowded health facilities, my @WHO colleagues and I remain very concerned about the increasing threat of infectious diseases.… pic.twitter.com/yszTuAN8Eu
— Tedros Adhanom Ghebreyesus (@DrTedros) December 29, 2023
Bolile infecțioase în timpul războiului
Bolile infecțioase devin periculoase în timpul unui război din mai multe motive, cum ar fi:
Infrastructura șubredă. Războaiele pot duce la distrugerea infrastructurii, inclusiv a sistemelor de sănătate. Spitalele, cliniciile și facilitățile medicale pot fi afectate sau distruse, ceea ce face gestionarea bolilor infecțioase mai dificilă și accesul la tratament mai limitat.
Aglomerarea și condiții precare de trai. Mii sau milioane de oameni se pot refugia în locații aglomerate, precum taberele de refugiați sau orașe asediate. Aceste condiții promovează răspândirea rapidă a bolilor infecțioase, mai ales dacă igiena este precară și resursele sunt limitate.
Accesul limitat la apă potabilă și igienă. Războaiele pot perturba furnizarea de apă potabilă și facilitățile de igienă, ceea ce crește riscul transmiterii bolilor prin apă sau prin contactul cu agenții patogeni.
Sistemul de sănătate suprasolicitat. Personalul medical, inclusiv medici și asistenți medicali, poate fi redus în timpul unui conflict din cauza pierderilor de vieți sau migrației. Acest lucru suprasolicită sistemul de sănătate rămas și reduce capacitatea acestuia de a gestiona bolile infecțioase.
Probleme legate de refugiați. Persoanele care sunt strămutate sau refugiate din cauza războiului sunt adesea vulnerabile la boli infecțioase din cauza expunerii la condiții extreme și deplasărilor frecvente.
Dificultăți în furnizarea de ajutor umanitar. Conflictul armat poate împiedica furnizarea eficientă de ajutor umanitar, inclusiv medicamente, vaccinuri și alte resurse necesare pentru prevenirea și tratarea bolilor infecțioase.
Într-un mediu afectat de război, bolile infecțioase devin o amenințare majoră din cauza deteriorării infrastructurii, a condițiilor precare de trai și a dificultăților în furnizarea asistenței medicale.
