În perioadele de criză, studiile salariale clasice se dovedesc neputincioase. „Doctorii“ în economie au investigat cu atenţie toate sectoarele de activitate din Romånia şi au tras concluzia: criza declanşată în toamna lui 2008 se va acutiza în acest an. Trebuie să crească numărul orelor de lucru şi să mai scadă salariile, dacă vrem să creştem productivitatea.

Cel puţin aşa vede posibilă depăşirea crizei economice secretarul general Cristian Pårvan, de la Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Romånia. „În Romånia, s-a înregistrat, la o creştere a productivităţii cu 7%, o majorare a salariilor cu 14%, în termeni reali. Nu există nicio ţară în lume care să reziste în aceste condiţii, pe termen lung.“

Analiza efectuată de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) asupra corelaţiei dintre productivitatea muncii şi cåştigul salarial mediu brut real infirmă, cel puţin în domeniul industriei, această neconcordanţă flagrantă. Între 2000 şi 2006, interval pentru care s-a elaborat un raport detaliat asupra stării de sănătate a industriei romåneşti, nivelul productivităţii l-a depăşit pe cel al creşterii salariilor. Cu precizarea că dinamismul cåtorva sectoare de activitate a compensat pierderile din multe altele, în care salariile au crescut fără acoperire în rezultate. „Analizånd la nivelul diviziunilor, constatăm că, în cadrul industriei extractive, corelaţia dintre productivitatea muncii şi cåştigul salarial s-a respectat doar pentru diviziunea „Extracţia şi prepararea cărbunelui“, nu şi pentru „Extracţia hidrocarburilor şi servicii anexe“. „În cadrul industriei prelucrătoare, dintre cele 20 de diviziuni analizate, se observă că pentru 11 a fost respectată corelaţia dintre productivitatea muncii şi cåştigul salarial real mediu brut lunar“, explică Nicolae Cătăniciu, coordonatorul acestui studiu. Date mai recente nu sunt, din păcate, din cauza sistemului de raportare a indicatorilor macroeconomici de către Institutul Naţional de Statistică. Nicolae Cătăniciu apreciază însă că tendinţele au fost asemănătoare şi în ultimii doi ani.

În 2009 însă, dată fiind conjunctura economică internaţională, ne aşteptăm la un declin care va pune în pericol multe locuri de muncă, dar mai ales salariile. Cel puţin aşa anticipează consultanţii din domeniul resurselor umane care au răspuns sondajului efectuat de revista Capital. Toţi interlocutorii noştri, de la cele nouă companii care au făcut precizări cu privire la tendinţele pieţei muncii şi, implicit, a salariilor pentru acest an, au o viziune comună asupra domeniilor de activitate care vor fi afectate şi în Romånia de criza internaţională: industria auto şi de componente auto, vånzările de autoturisme, industria producătoare de piese şi subansamble industriale, sectorul imobiliar, al construcţiilor şi industria materialelor de construcţii, sectorul bancar şi serviciile financiare. Pe listă au mai fost adăugate, punctual, toate industriile preponderent exportatoare, dar şi serviciile de consultanţă, activităţile de vånzări, în general. Rudolf Fedorovici, consultant la Advice Human Resources, consideră că efectele crizei se vor transmite ca o undă în întreaga economie, avånd însă un efect diminuat pe măsură ce se depărtează de epicentru.

În mod indirect, vor fi afectate funcţiile-suport din companii: departamentele juridic, resurse umane, relaţii cu clienţii, administraţie, comunicare corporativă. „Motivul este simplu: veniturile scad, şi fluxul de numerar al companiilor devine negativ, ceea ce duce la imperativul reducerii costurilor cu orice preţ. Costurile nu pot fi drastic reduse în activităţile ce ţin de «core-business», fără a afecta produsele/serviciile şi brandul, aşa încåt se vor reduce la sånge cheltuieli din celelalte domenii de activitate“, ne lămureşte Mădălina Popescu, director general la PluriConsultants.

La vremuri de cumpănă, oamenii noi pot fi soluţia

Exemplul dat de Mădălina Popescu este un model de „bune practici“ pe care îl vom regăsi frecvent în companii începånd cu acest an. O companie care are un director de resurse umane plătit cu un salariu de 4.000 euro va încerca, în acest an, să-i ofere maximum 2.500 euro, iar dacă persoana refuză, conducerea va face tot posibilul să-l înlocuiască. Astfel, va putea recruta din piaţă un nou director de resurse umane, cu ceva mai puţina experienţă, căruia îi va oferi 1.500 – 2.000 euro. Domeniul nu este ales întåmplător de interlocutoarea noastră. „Marile şantiere“ din resurse umane, dar şi din IT, aprovizionare s-au cam încheiat. Majoritatea companiilor au acum toate instrumentele şi sistemele funcţionale, iar înlocuirea managerilor „scumpi“ este posibilă datorită faptului că misiunea lor este doar de întreţinere a unor sisteme care funcţionează deja.

Rudolf Fedorovici s-a confruntat deja cu situaţii concrete: salarii care aveau media la 4.000 euro pentru un manager de proiect în construcţii au scăzut acum sub 2.000 euro. Salarii medii de 2.000 – 2.500 euro pentru poziţii de middle management din industria materialelor de construcţii au scăzut sub 2.000 euro. „În plus, precizează consultantul de la Advice Human Resources, ne putem aştepta să vedem o creştere a numărului de expaţi activi în poziţii de senior management în Romånia, lucru care ar putea contribui la reducerea nivelului salariilor.“

Cu toate acestea, companiile nu vor mai fi în largul lor. Chiar dacă vom avea o piaţă a muncii  „generoasă“ cu şomajul, iar numărul candidaţilor din bazele de date ale firmelor de recrutare va fi în creştere, profesioniştii vor fi greu de recrutat. Daniela Necefor, director general la Total Business Solutions, consideră că nu se vor mai face angajări decåt pentru posturile strict necesare, fără de care activitatea firmei ar fi pusă în pericol. „2009 va fi un an de cotitură, nu numai în economie, ci şi în mentalitatea oamenilor. Nu se va mai putea supralicita pentru a obţine un job. Candidatul va accepta cåt i se oferă.“

Bonusurile, primele tăiate de pe listă

Irina Vasile, master franchisee la Antal International Network Romånia, spune că vor exista totuşi domenii „booming“, ocazionate atåt de criza mondială de resurse umane ce se acutizează, dar şi de nevoia companiilor de a se menţine şi de a-şi spori eficienţa şi calitatea. Directoarea de la Antal apreciază că vor fi în continuare domenii în care se poate ca salariile să înregistreze creşteri faţă de nivelul la care se aflau pånă acum, şi anume în agricultură, mediu, energie, biotehnologie, inginerie, sisteme de securitate, precum şi în toate activităţile care au un grad ridicat de risc în domeniul conducerii.

Creşterea competitivităţii, susţinută de toate companiile dornice să facă faţă seismelor economice mondiale şi locale, va atrage în acest an o mai atentă gestionare a pachetelor salariale. Ana Ber, senior consultant la Dr. Pendl & Dr. Piswanger Romånia priveşte cu optimism această nouă abordare a remunerării: „Este foarte puţin probabil să vedem o scădere a salariilor. Vor scădea substanţial părţile variabile ataşate acestora.“ Ioana Tot, de la Consulteam, consideră că eventualele creşteri salariale din acest an vor fi legate direct de performanţele angajaţilor. „Bonusurile legate de indicatorii de performanţă vor fi primele modificate. La fel, bonusurile de loialitate şi cele acordate pentru finalizări de proiecte“, explică Rudolf Fedorovici.

Este greu să faci estimări precise în acest moment, cånd situaţia se schimbă de la o zi la alta. Un singur lucru este sigur. Companiile vor fi mult mai atente la relaţia dintre productivitate şi creşterea salariilor. Luna de miere de după intrarea în economia de piaţă s-a terminat pentru toţi angajaţii din Romånia. Dar şi pentru angajatori.

RATA PRODUCTIVITĂŢII, JUMĂTATE DIN RATA CREŞTERILOR SALARIALE

2008 a fost singurul an în care ritmul creşterii salariilor l-a depăşit cu peste opt procente pe cel al productivităţii muncii în industrie. În rapoartele date publicităţii de Institutul Naţional de Statistică, se menţionează însă că în intervalul 2002-2007 productivitatea muncii, per total în industrie, a fost cu 9,3% mai mare decåt nivelul veniturilor înregistrate în acest sector de activitate.

Studiul privind corelaţia dintre productivitatea muncii şi cåştigul salarial, efectuat de specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), singurul de acest gen pånă în momentul de faţă realizat în Romånia, evidenţiază detalii relevante pentru sectoarele care au înregistrat plusuri şi minusuri în cadrul raportului dintre cei doi indicatori de bază în definirea profitului.

În industria extractivă, a avut loc o creştere atåt a productivităţii muncii, cåt şi a cåştigului salarial, pe toată perioada studiată, dar corelaţia dintre productivitatea muncii şi cåştigul salarial real mediu brut lunar nu a fost respectată în toate sectoarele de activitate. O analiză a subdiviziunilor ilustrează o activitate performantă, în ultima vreme, în extracţia şi prepararea cărbunelui. În schimb, în activitatea de extracţie a hidrocarburilor se remarcă o creştere mai mare a salariilor comparativ cu rata productivităţii.

În industria prelucrătoare, se observă un ritm de creştere al productivităţii mai mare decåt al salariilor per total, dar în mod punctual acest fapt s-a înregistrat în companiile producătoare de tutun, celuloză şi hårtie, produse chimice, în cele de prelucrare a ţiţeiului, fabricarea materialelor de construcţii, metalurgie, mijloace de transport rutier, dar şi în întreprinderile din industria textilă. 

Coordonatorul studiului, Nicolae Cătăniciu, ţine să precizeze că, în cazul a 56,6% din numărul total de salariaţi ai industriei prelucrătoare, cåştigul salarial real mediu brut lunar a crescut mai mult decåt a crescut productivitatea muncii.

În sectorul energie electrică şi termică, gaze şi apă s-a muncit mai puţin şi s-a cåştigat mai mult de la un an la altul. Studiul INCSMPS înregistrează, în 2006, o creştere a productivităţii muncii, calculată pe baza producţiei industriale, de 27,9%, faţă de anul de referinţă 2000, în timp ce rata de creştere a cåştigului salarial real mediu brut lunar a fost de 55,9%.
Sursa: INCSMPS

140-23950-34351.jpg

MIŞCĂRI PE PIAŢA SALARIILOR

Pe baza informaţiilor culese din companii, consultanţii în resurse umane anticipează domeniile care vor fi afectate de criza economică, atåt sub aspectul diminuării activităţii, cåt şi al nivelurilor salariilor. La fel de convinşi sunt însă şi că vor exista sectoare în care angajatorii vor avea nevoie de forţă de muncă şi unde vor fi nevoiţi să crească salariile.

Domenii în care scad salariile
• Industria auto, componente auto, vånzări auto
• Industria producătoare de piese şi subansamble industriale
• Imobiliar
• Construcţii, industria materialelor de construcţii
• Bancar şi servicii financiare
• Industrii preponderent exportatoare
• Consultanţă
• Vånzările, în general
• Producţia de bunuri de larg consum
•Funcţiile suport din companii: juridic, resurse umane, relaţii cu clienţii, administraţie, comunicare corporatistă

Domenii în care cresc salariile
• Servicii medicale
• Agricultura – vånzări şi logistică
• Mediu
• Biotehnologie
• Inginerie
• Energie
• Infrastructură
• Tehnologia informaţiei şi comunicării
• Servicii de cercetare şi dezvoltare
• Servicii din categoria outsourcing

140-23951-34352.jpg

PREDICŢII / 2009

VEŞTI BUNE PENTRU ANGAJAŢI

140-23955-3435_ioanatot_01_fotf94b.jpgIoana Tot, senior consultant, Consulteam
Nu vor fi modificări semnificative, deoarece bugetul de salarii a fost negociat şi aprobat încă din lunile august-septembrie ale anului 2008. Este posibil ca de-abia în anul 2010 să fie afectate salariile, dacă luăm în considerare intenţiile companiilor de a reduce costurile.

140-23953-3435_cristinasavuicaf948.jpgCristina Săvuică, director general, Lugera&Makler
Vor exista creşteri salariale de maximum 10%. Deja se înregistrează o tendinţă de creştere a părţii variabile din pachet, care va determina venituri mari doar pentru top-performeri.

140-23958-3435_mihaelaperianu_01_c.jpgMihaela Perianu, director general, Aims Capital Romånia
Acum nu mai cred că vor mai fi creşteri la nivel de management, nici măcar de 10%. Se discută la toate nivelurile despre o criză care va dura doi ani.

140-23952-3435_anaber_01_c.jpgAna Ber, senior consultants, Dr. Pendl & Dr. Piswanger Romånia
În majoritatea sectoarelor economice, creşterile salariale vor urma inflaţia sau vor depăşi nivelul acesteia cu maximum 2%-5%. Creşterile salariale se vor regăsi la nivelul pachetului fix, în timp ce partea de beneficii se va reduce substanţial, probabil, ca primă măsură de scădere a costurilor.

VEŞTI PROASTE PENTRU ANGAJAŢI

140-23957-3435_madalinapopescu_01_c.jpgMădălina Popescu, director general, PluriConsultants
Masa salarială a companiilor va scădea, în medie, cu 8%-10%, în primul trimestru, şi cu 3%-5%, pe întregul an. Vor îngheţa salariile mici şi medii, iar cele mari vor fi înlocuite (prin schimbarea titularului postului) cu salarii la nivel cel mult mediu, mai ales pentru domeniile de activitate considerate „suport“.

140-23954-3435_danielanecefor_01_c.jpgDaniela Necefor, director general, Total Business Solutions
Se va înregistra o stagnare a salariilor, poate chiar eliminarea unora dintre beneficii, cum ar fi abonamentul la o sală de fitness, cursuri care nu sunt de strictă specializare etc. O eventuală creştere a salariilor cu 4%-5%  se va face doar pentru a se acoperi inflaţia.

140-23956-3435_irinavasile_01_c.jpgIrina Vasile, Antal International Network Romånia
Nu se aşteaptă să crească media salariilor. În mod sigur, funcţiunile de suport indispensabile vor fi însă afectate, prin reduceri de pånă la 50% a salariilor, dar şi din cauza reducerilor de costuri din cadrul companiilor respective, pornind de la cafea şi rechizite, pånă la beneficii de genul vacanţelor, călătoriilor, bonusurilor variabile etc.

140-23959-3435_rudolffedorovicf94f.jpgRudolf Fedorovici, consultant, Advice Human Resources
Criza economică se va simţi la nivelul de intrare al posturilor şi la cele necalificate, ceea ce va influenţa negativ veniturile salariale. Vor scădea salariile angajaţilor extrem de specializaţi, din ariile şi industriile afectate de criză.