Criza văzută de un englez: „În Marea Britanie, mai greu decât în România”

Martin Potter este un englez care cunoaşte România de mai bine de 5 ani. Este cadru didactic al Universtăţii Bucureşti şi deţine un munte de informaţii, care-i oferă o viziune de ansamblu pe care puţini o au. Martin Potter a acceptat să răspundă la cîteva întrebări ale CAPITAL Online, legate de criza economică din Marea Britanie, dar şi despre cea din România, aşa cum o vede şi o percepe el, ca englez. CAPITAL: Cum este percepută criza economică de către englezi şi în

Martin Potter este un englez care cunoaşte România de mai bine de 5 ani. Este cadru didactic al Universtăţii Bucureşti şi deţine un munte de informaţii, care-i oferă o viziune de ansamblu pe care puţini o au. Martin Potter a acceptat să răspundă la cîteva întrebări ale CAPITAL Online, legate de criza economică din Marea Britanie, dar şi despre cea din România, aşa cum o vede şi o percepe el, ca englez.

CAPITAL: Cum este percepută criza economică de către englezi şi în ce măsură sunt ei afectaţi de ea?
 
Martin Potter: Erau obişnuiţi cu un standard înalt de viaţă, iar acum veniturile li s-au restrâns, ceea ce reprezintă un motiv serios de îngrijorare. N-aş putea spune că sunt chiar şocaţi din cauza crizei, aşa cum se spune, pentru că Marea Britanie a mai trecut prin astfel de crize, deci fenomenul nu este unul total necunoscut. Oricum, la începutul crizei, britanii aveau încă în minte amintirea legată de crizele anterioare (a fost una în anii’80, când foarte mulţi îşi pierduseră casele şi economiile). Aşadar, nu putem vorbi de un şoc, dar au început să fie neliniştiţi de când au început să cadă băncile.

„Se călătoreşte mai puţin în străinătate”

CAPITAL: Care sunt primele consecinţe, cele mai vizibile, ale crizei şi cum încearcă englezii să depăşească această situaţie?

M.P.: În primul rând, nu mai călătoresc atât de mult aşa cum obişnuiau. Acum sunt nevoiţi să nu-şi mai petreacă vacanţele în afara ţării. Mulţi dintre ei îşi alegeau diferite destinaţii din afara ţării pentru a-şi petrece concediile. Acum preferă destinaţiile interne.

CAPITAL: Criza a schimbat într-un oarecare mod comportamentul englezului de rând?

M.P.:  Nu cred. Pot spune că nu mai ies în oraş la fel de mult ca înainte, dar în continuare o fac. E adevărat că unele pub-uri sau mici restaurante au dat faliment, dar asta nu înseamnă că putem vorbi de o schimbare de comportament.

„Euro? Niciodată!”

CAPITAL: Au existat economişti care spuneau la un moment dat că Marea Britanie se gândeşte să adopte moneda euro şi să părăsească astfel lira sterlină. Cum vezi asta?

M.P.: Nu! Este exclus. Marea Britanie nu va trece niciodată la moneda euro. Britanicii nu ar fi niciodată de acord cu o astfel de schimbare.

Britanicii nu au nimic în mod special cu românii

CAPITAL: Să „venim” în România. Pentru început aş avea o întrebare legată de  modul în care englezii îi privesc pe românii care merg să munceacă acolo. Ştiu că erau foarte neliniştiţi din această cauză şi mă gândesc că criza nu a făcut decât să adâncească această nelinişte şi îngrijorare legată de piaţa muncii.

M.P.: Când eram în Anglia nu am observat nimic de genul acesta. Românii nu reprezintă cea mai mare comunitate de imigranţi din Marea Britanie, ci polonezii. Astfel că dacă au existat acest gen de probleme nu au fost legate în mod specific de români. Englezii nu au nimic în particular cu românii. Iar acum acest gen de, să zicem, tensiuni nu mai există din cauza faptului că mulţi imigranţi au fost forţaţi de criză să plece înapoi de unde au venit pentru că piaţa muncii a suferit foarte mult.

CAPITAL: Cum priveşti tu fenomentul acesta de muncă în străinătate?

M.P.: Poate fi util. Să-ţi dau un exemplu. Polonezii care au muncit în Regatul Unit ceva timp au dobândit un anumit stil de viaţă, o anumită cultură, o serie de cunoştinţe şi o viziune diferită de ceea ce aveau ei în ţară. Acum se întorc şi duc cu ei ceea ce au dobândit în Anglia, fapt ce ajută foarte mult Polonia, nu numai din punct de vedere financiar. Din păcate, românii care pleacă nu se mai întorc la ei în ţară.

„Nu sunt prea multe lucruri de distrus aici”

CAPITAL: Cum resimţi tu criza de aici, ca englez care trăieşte în România?

M.P.:  În primul rând, nu este atât de evidentă aşa cum este în Anglia. Românii sunt obişnuiţi cu situaţiile dificile, iar această criză vine oricum pe fondul unor probleme cu care erau deja obişnuiţi. Deci pentru ei cred că nu s-a schimbat nimic, aşa cum s-a întâmplat în Anglia.

CAPITAL: Consideri că sunt diferenţe mari la nivel de comportament în faţa crizei? Britanicii se comportă diferit în raport cu criza faţă de români?

M.P.:  Da. În mod clar sunt diferenţe. Şi diferenţele rezidă tocmai din cauza faptului că în România nu este criză. Adică, dacă aş face o comparaţie cu România pe care am întâlnit-o în urmă cu 5 ani, pot spune că acum lucrurile stau mult mai bine. De exemplu, românii nu obişnuiau să iasă în oraş aşa cum o fac acum. Din punctul acesta de vedere pot spune că aici nu e criză. În plus, o criză economică în România nu ar fi avut ce să distrugă. Nu sunt prea multe lucruri de distrus aici. Situaţia era deja grea.

„După criză, oamenii vor gândi din nou ca înainte”

CAPITAL:  Simţi că românii sunt mai puţin interesaţi de ceea ce înseamnă criza spre deosebire de britanici?
 
M.P.: Nu ştiu dacă sunt mai dezinteresaţi, însă nu-i aud vorbind foarte mult despre criză. Sau nu atât de mult pe cât se vorbeşte în Anglia despre criză.

CAPITAL: Acum, ca o opinie de final: când crezi că se va termina criza şi cum crezi că va arăta lumea după criză?

M.P.: Cred că în 2010 lucrurile vor începe să redevină la normal. În ceea ce priveşte lumea, consider că lucrurile vor arăta la fel ca înainte. Nu vor fi mari schimbări. După ce criza se va termina, oamenii vor începe să gândească din nou ca înainte.


Martin Potter s-a născut în 1971, în Birmingham, a absolvit Cambridge University, apoi a terminat două masterate, unul de Lingvistică şi unul de Literatură, la Los Angeles, în Statele Unite ale Americii. Are un doctorat luat la Londra şi un timp a predat Limba engleză la Universitatea din Jenin, Palestina.