Distribuitorii de materiale de construcţii şi-au frecat mâinile aşteptând boomul vânzărilor din 2007, an în care creşterea din imobiliare va fi de minimum 20%. Surpriză, însă! Pe unele sectoare, cererea extrem de ridicată a provocat adevărate „ambuteiaje“, prinzându-i descoperiţi pe furnizori. Deşi multe dintre proiectele imobiliare şi de infrastructură rămân, deocamdată, doar pe hârtie, România începe deja să se confrunte cu o criză a materialelor d
Distribuitorii de materiale de construcţii şi-au frecat mâinile aşteptând boomul vânzărilor din 2007, an în care creşterea din imobiliare va fi de minimum 20%. Surpriză, însă! Pe unele sectoare, cererea extrem de ridicată a provocat adevărate „ambuteiaje“, prinzându-i descoperiţi pe furnizori.
Deşi multe dintre proiectele imobiliare şi de infrastructură rămân, deocamdată, doar pe hârtie, România începe deja să se confrunte cu o criză a materialelor de construcţii. Conform Colliers Internaţional, din cele 17 centre comerciale reprezentate de firmă, lucrările au început doar la nouă, iar pe segmentul rezidenţial, tot alte nouă proiecte, din 14, se află în diverse stadii de execuţie. Dar şi în această situaţie, cererea de materiale de construcţii creşte cam cu 20% pe an, exercitând o presiune foarte mare asupra producătorilor şi distribuitorilor care nu şi-au adaptat capacităţile de producţie şi logistice pentru creşterea nivelului cererii, prognozate încă de anul trecut. Pentru unele produse, perioadele de aşteptare au ajuns chiar şi la trei sau patru luni.
„Problema este că nu putem vinde mai mult decât producem. Soluţia de a ieşi din această situaţie sunt investiţiile“, spune Cristian Nacu, vicepreşedinte al Enterprise Investors, administratorul unui fond de investiţii care deţine producătorul de materiale de construcţii Macon Deva. Criza prin care trec producătorii de materiale de construcţii are două explicaţii: aprecierea greşită a dimensiunii pieţei, pentru unii, şi capacităţile de producţie sau depozitare limitate, pentru alţii. „Cererea de materiale izolatoare este foarte mare, din cauza programelor de reabilitare termică“, susţine Florentina Necula, reprezentant al Atlas Corporation. Firma va inaugura, săptămâna viitoare, în apropiere de Bucureşti, o fabrică de materiale de construcţii care va trebui să asigure atât acoperirea rezonabilă a cererii, cât şi diminuarea cheltuielilor de transport.
Producătorii de ciment se află, la rândul lor, în corzi. „Există în prezent pericolul ca şi în România să apară situaţia din Estonia. Acolo se fac liste de aşteptare, iar antreprenorii aşteaptă cuminţi până le vine rândul“, spune Ciprian Lopată, CEO al firmei de consultanţă imobiliară Arco Real Estate. Pentru a face faţă cererii, compania Lafarge are în vedere diminuarea exportului în favoarea pieţei interne.
În căutarea soluţiei
Pentru a rezolva problemele legate de cererea de materiale de construcţii, firmele din domeniu elaborează strategii diverse. Multe firme însă, spun jucătorii din piaţă, nu s-au adaptat condiţiilor, nu au reuşit să-şi mărească suficient de mult capacităţile de producţie şi astfel cererea nu poate fi satisfăcută sau acest lucru se petrece cu întârziere. Situaţia prezentă poate conduce la amânarea finalizării unor lucrări, iar soluţia o reprezintă investiţiile în redimensionarea capacităţilor de producţie. În condiţiile în care nu toate companiile îşi permit astfel de investiţii, e de aşteptat o consolidare a pieţei, în care cei mici vor ceda locul celor mai mari, dar şi intrarea pe piaţă a producătorilor europeni. Primul care s-a anunţat, compania italiană Tassulo, va deschide, în 2008, o fabrică de materiale de construcţii la Bolintin, investiţia numai pentru baza logistică fiind de 15 milioane de euro.