"O astfel de măsură era necesară în momentul acela pentru a realiza un obiectiv legitim", a afirmat şeful Curţii Constituţionale, Miroslav Separovic. 

Parlamentul croat a aprobat un act normativ propus de fostul Guvern, care permite conversia în euro a creditelor denominate în franci elveţieni. Legea permite conversia în euro a unor credite în valoare de 3,4 miliarde de dolari pentru a-i ajuta pe cetăţeni să facă faţă rambursării. Costurile conversiei vor fi suportate de bănci şi, potrivit Guvernului, aceste costuri sunt estimate la 6 miliarde de kuna (901 milioane de dolari), în timp ce Banca Centrală susţine că suma ar putea creşte până la 8 miliarde de kuna. 

Opt bănci locale au cerut CCC o evaluare din punct de vedere constituţional a legii conversiei, apreciind că nu se împart corect costurile şi se aplică retroactiv. 

Guvernul croat a anunţat recent că a fost avertizat de Comisia Europeană că legea încalcă reglementările UE şi a promis "să facă tot posibilul pentru a preveni posibilele consecinţe negative". 

Majoritatea băncilor care activează în Croaţia sunt deţinute de instituţii financiare din Europa Occidentală. 

Planul Croaţiei de a converti în euro creditele denominate în franci elveţieni va impune pierderi semnificative excepţionale sectorului bancar dar capitalizarea va rămâne robustă, iar nivelul creditelor neperformante s-ar putea stabiliza, se arată într-un raport publicat recent de agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings. 

Procesul de conversie este complex şi dificil, prezentând dificultăţi operaţionale. Băncile vor trebui să recalculeze toate plăţile şi se vor confrunta cu costuri ridicate, avertizează Fitch. Indicele de adecvare al capitalului va rămâne robust, la 19,7% iar băncile ar trebui să-şi poată reface capitalul până în 2017, în condiţiile în care nivelul creditelor în franci elveţieni este mai redus în Croaţia faţă de alte state din Europa Centrală şi de Est, apreciază agenţia de evaluare financiară. 

Conversia ar putea preveni o nouă deteriorare a portofoliilor de împrumut ale băncilor, rata creditelor neperformante ca procent din totalul împrumuturilor acordate ajungând la 17,3% la 30 iunie 2015, din cauza recesiunii. 

Mai multe bănci au anunţat deja că vor contesta legea la Centrul Internaţional de soluţionare a litigiilor de investiţii (ICSID). 

Băncile susţin că actul normativ încalcă atât legislaţia Uniunii Europene, cât şi tratatele bilaterale de investiţii semnate de Croaţia, şi au cerut Guvernului de la Zagreb să deschidă un dialog în vederea găsirii unei soluţii. Anterior, băncile au informat că o soluţie sustenabilă din punct de vedere legal ar fi una voluntară şi bazată pe criterii clar definite, precum şi pe împărţirea costurilor. 

Aproximativ 55.000 de croaţi au credite denominate în franci elveţieni în valoare de aproximativ 25 de miliarde de kuna (3,73 miliarde de dolari). 

Majoritatea acestor credite a fost contractată în anii 2000, când multe persoane din Europa Centrală şi de Est au fost atrase de dobânzile reduse la creditele în franci. Între timp, însă, aprecierea semnificativă a francului a dus la creşterea costurilor cu rambursarea creditelor în franci, iar guvernele din regiune au început să caute soluţii la această problemă.

AGERPRES