Începând cu luna ianuarie 2023, Croația va adera la zona euro. Astfel, specialiștii consideră că în urma aderării, economia croată va cunoaște un avans economic masiv.
Ivo Božić, un tarabagiu care vinde bibelouri la piaţa de Crăciun din Zagreb, este obişnuit să manipuleze mai multe monede şi crede că tranziţia va decurge fără probleme atunci când ţara va adopta moneda euro la 1 ianuarie 2023.
Aderarea Croației la zona euro va întări unitatea europeană în fața agresiunii ruse
„Dacă ai de-a face cu turiştii, mai mult ca sigur că ai în cap mai multe monede.”, a spus Ivo Božić. Acesta vinde păpuşi în costume colorate, magneţi de frigider cu modele de Crăciun şi bijuterii realizate manual. „Am conturi bancare în mai multe monede şi cred că le voi unifica anul viitor.”, a adăugat tarabagiul. „Oricum, unele dintre lucrurile mele le-am cumpărat în euro.”, a mai spus acesta.
Trecerea de la kuna croată la euro ar trebui să aducă beneficii, au susținut economiştii, deoarece Croaţia se bazează pe zona monedei unice pentru mai mult de jumătate din comerţul său extern, două treimi din investiţiile străine directe şi aproximativ 70% din turiştii săi.
În plus, va fi un impuls simbolic pentru unitatea europeană în contextul în care Rusia încearcă să perturbe opoziţia blocului faţă de războiul său împotriva Ucraina. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a numit această adăugire „un vot de încredere pentru zona euro” şi a declarat că Croaţia va beneficia de „scutul euro”.
Adoptarea monedei euro reprezintă, oarecum, o evoluţie naturală pentru un stat în care moneda unică reprezintă deja jumătate din totalul depozitelor bancare şi 60% din totalul împrumuturilor – mai mult decât orice altă ţară din afara zonei euro. „Croaţia este ţara care va beneficia cel mai mult de pe urma intrării în zona euro.”, pentru că ar elimina riscul valutar, a spus Boris Vujčić, guvernatorul băncii centrale croate. „Riscul valutar în Croaţia este cel mai ridicat”.
„Când moneda ta se depreciază în raport cu euro înseamnă că datoria ta valorează mai mult.”, a afirmat Vujčić într-un interviu acordat Financial Times. „Deci costurile de împrumut ale ţării tale ca ţară sunt mai mari pentru a reflecta acest risc.” Croaţia dispune de rezerve valutare în valoare de 27 de miliarde de euro – 40% fiind din PIB – pentru a acoperi acest lucru, a spus el, deşi aderarea la euro înseamnă că „nu va avea nevoie nici pe departe de atât de mult”.
Beneficiile monedei euro sunt „cel mai vizibil în timpul unei crize„, a evidențiat Boris Vujčić, făcând trimitere la presiunea de vânzare recentă asupra forintului maghiar, zlotului polonez şi coroanei cehe. „A trebuit să intervină şi să crească foarte mult ratele dobânzilor, iar randamentele obligaţiunilor lor guvernamentale pe 10 ani sunt acum între 5 şi 8,5%.”, a adăugat oficialul croat.
În schimb, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani ale Croaţiei a fost de aproximativ 3,5%, mai mic decât cel al Italiei şi Greciei şi puţin peste cel al Spaniei, chiar dacă aceste țări nu au aderat la zona euro. „Există un efect uriaş de credibilitate”, a adăugat Boris Vujčić, care va ajunge să voteze deciziile de politică monetară ale BCE începând din ianuarie 2023, după ce s-a alăturat reuniunilor în calitate de observator.