Croația și Bulgaria sunt candidate la intrarea în zona euro și speră să fie admise, prima în 2023, a doua în 2024. Dar nimic nu e sigur, deoarece trebuie să respecte criteriile de apartenență, pe de o parte, și să obțină undă verde politică de la statele membre, pe de altă parte, a scris Catherine Chatignoux într-un articol de opinie realizat pentru Les Echos.
Croația și Bulgaria în anticamera euro. Sunt candidate la intrarea în zona euro și speră să fie admise
După Lituania în 2015, nicio altă țară nu a mai trecut la moneda euro. Doi candidați așteaptă însă în anticameră, leva bulgărească și kuna croată. Acestea au fost autorizate în iulie 2020 să intre în mecanismul cursului de schimb (ERM II), o perioadă obligatorie de tranziție și de testare a capacității lor de a susține fără mari fluctuații cursul central al monedei lor față de euro.
În principiu, aceasta este etapa finală, cu o durată de minim doi ani, înainte de marea schimbare care urmează dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Acestea sunt în număr de patru: inflație aproape de 2%, un deficit public limitat, rate de schimb stabile și un nivel scăzut al dobânzilor, conform leschos.fr
Purgatoriul se poate prelungi mult mai mult, după cum se vede din experiența Lituaniei, care a trebuit să aștepte 10 ani până să poată tipări moneda euro, iar Letonia 8 ani.
Optimistă, Croația mizează pe aderarea la 1 ianuarie 2023, la mai puțin de 20 de ani de la intrarea sa în Uniunea Europeană, iar Bulgaria se așteaptă să obțină biletul de intrare în 2024. Provocarea se anunță însă dificilă pentru aspirante, mai ales că au fost nevoite să își ia o serie de angajamente suplimentare față de condiţiile de bază.
Acestea se referă la consolidarea luptei împotriva corupției și împotriva spălării banilor și la guvernanța întreprinderilor publice, care sunt departe de a fi punctele forte ale acestor țări.
An de referință – 2022
Următoarea întâlnire decisivă pentru cele două țări este stabilită pentru iulie 2022. Comisia și Banca Centrală Europeană vor decide apoi dacă sunt pregătite să utilizeze moneda unică. Care este interesul acestor două țări, dintre cele mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, de a adopta euro, lipsindu-se de pârghia prețioasă a politicii monetare?
„Accesul la umbrela monetară a BCE îi motivează, pentru că, în caz de criză, protejează eficient economiile, așa cum a demonstrat desfășurarea politicii sale de „liniște cantitativă” în ultimele luni”, explică un economist.
În această etapă, Croația pare a fi în cea mai bună poziție pentru a-și menține obiectivul. Economia sa este deja convertită în mare parte la euro, iar guvernul, precum și o majoritate la limită a populației, este la fel de dornic să se alăture clubului euro pe cât este să se alăture zonei de liberă circulație Schengen.
Țara a fost grav afectată de pandemie, care a lipsit-o de majoritatea veniturilor din turism, ramură economică care cântărește 25% din PIB, dar se preconizează că va recupera în 2022.
Soarta Bulgariei, încă incertă
Două incertitudini cântăresc încă în privința Bulgariei: creșterea prețurilor depășește în prezent pragul de 2%, iar criza energetică este departe de a fi încheiată. Iar deficitul public s-a mărit la peste 7% din PIB în 2020 și poate să nu scadă sub 3% în 2022. Zagrebul, în schimb, ar putea profita de suspendarea regulilor Pactului de Stabilitate pentru a putea trece în mod legal pe ”sub” radarul regulilor fiscale.
Susținută de Germania, Croația, cea mai europeană dintre țările est-europene, este așadar „pe drumul” aderării la euro, după cum dă asigurări un interlocutor apropiat al negocierilor.
Viitorul monetar al Bulgariei este mai nebulos. Țara și-a exprimat de multă vreme dorința de a accesa moneda europeană, dar, pe lângă statutul său neatractiv de cea mai săracă țară din Uniune, afectată de corupție, a intrat în urmă cu mai bine de un an într-o zonă de puternică instabilitate politică, marcată de trei rânduri succesive de alegeri legislative.
„Intrarea în zona euro nu mai pare a fi o prioritate absolută” în această țară care este și astăzi în căutarea unui guvern, se aude la Bruxelles. Mai ales, Bulgaria nu a realizat reformele pe care și-a asumat să le aplice privind lupta împotriva corupției și a spălării de bani, pentru care este cea mai cunoscută în UE.
State care au adoptat euro fără să facă parte din club
Poate părea surprinzător, dar euro este folosit oficial și în afara eurozonei. Patru micro-state (Andorra, San Marino, Vatican și Monaco) l-au adoptat ca monedă oficială. Au fost autorizate să facă acest lucru de către Banca Centrală Europeană, care a semnat un tratat cu ele.
Două țări rezultate din dezmembrarea fostei Iugoslavii în care marca germană înlocuise moneda națională în anii 1990, Kosovo și Muntenegru, au adoptat-o unilateral, fără un tratat formal, dar cu acordul implicit de la Frankfurt. Niciuna nu face parte din Uniunea Europeană, iar Kosovo nici măcar nu este recunoscut de Spania sau de Grecia. O abandonare totală a suveranității monetare dictată de căutarea unei anumite stabilități după anii de hiperinflație și devalorizare din cauza războiului.