Așadar, legea privind înlocuirea kunei cu euro de la 1 ianaurie 2023 a fost aprobată mulțumită voturilor pentru a 117 parlamentari, comparativ cu 13 voturi contra şi o abţinere. Trebuie că menționat că partidele de dreapta au depus mai mult amendamente care susțin că momentul actual nu este unul adecvat pentru trecerea la euro.
Formațiunile au susținut că tranziția va majora sărăcia şi inflaţia. Totuși, acestea au fost respinse, potrivit informațiilor transmise de reuters.com
Preţurile vor trebui afişate în ambele monede
De asemenea, legea adoptată vineri arată că preţurile vor trebui afişate în ambele monede, începând din septembrie. Atât kuna cât şi moneda euro vor putea fi utilizate în paralel pe parcursul anului următor.
Guvernul de la Zagreb susţine că adoptarea monedei euro va elimina riscurile valutare, va îmbunătăţi ratingul suveran al Croaţiei şi va deschide calea pentru mai multe investiţii. Conform sursei menționate, principala provocare pentru Guvernul croat şi Banca Naţională va fi ţinerea sub control a inflaţiei şi a cheltuielilor bugetare pentru a satisface criteriile nominale pentru ţările din zona euro.
Țările candidate la zone euro trebuie să ţină inflaţia la mai puţin de 1,5 puncte procentuale peste inflaţia medie
Amintim că ţările candidate la zone euro trebuie să ţină inflaţia la mai puţin de 1,5 puncte procentuale peste inflaţia medie din cele trei state euro cu cea mai redusă inflaţie, pe lângă îndeplinirea ţintelor referitorare la datoria publică, finanţele guvernamentale şi cursul de schimb.
În acest context, guvernatorul Băncii Naţionale a Croaţiei, Boris Vujcic, a susținut că țintele sunt realizabile. Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar.
Zona euro se confruntă cu o presiune enormă din cauza inflaţiei
În altă ordine de idei, zona euro se confruntă cu o presiune enormă din cauza inflaţiei. Pe lângă efectele generate de pandemie, creșterea inflaționistă se datorează în mare parte mixului dintre un impuls puternic de redeschidere a activităților și a lanțurilor de aprovizionare limitate, deoarece sistemul global de producție și distribuție, slăbit în perioada pandemiei, nu a reușit să țină pasul cu cererea, în special pentru mărfuri.
Războiul dintre Rusia și Ucraina a exacerbat și mai mult dinamica inflației, determinată în special de o creștere bruscă a prețurilor mărfurilor – în special la energie.
