Lipsa unui buget, la sfârşitul lunii octombrie, precum şi absenţa oricăror elemente privind structura şi orientarea sa crează o stare de incertitudine, inclusiv printre investitorii străini, a declarat, ieri, în cadrul unei dezbateri publice, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
“Este o lipsă a societăţii româneşti că, la sfârşitul lunii octombrie, nu avem încă un buget despre care nu ştim cum va lucra faţă de creşterea economică: ce structură are pe partea de venituri, ce structură are pe partea de cheltuieli”, a spus Lucian Croitoru, citat de Agerpres.
Florin Georgescu, vicepremier şi ministru de Finanţe, a anunţat în luna septembrie, că bugetul pentru anul viitor va fi prezentat în Parlament abia după două săptămâni de la formarea noului Guvern, după alegerile parlamentare care vor avea loc pe 9 decembrie. Conform legislaţiei în vigoare, de regulă, bugetul pentru anul viitor are ca termen de prezentare în Parlament luna octombrie a anului curent.
Croitoru a afirmat că “înţelege de ce se întâmplă acest lucru”’, pentru că Guvernul care va fi instalat anul viitor, în urma alegerilor, îl poate modifica şi nu este clară orientarea care va fi adoptată din punctul de vedere al creşterii economice. “Acesta este un dat, nu avem ce face, dar acţionează ca incertitudine pentru toată lumea, inclusiv pentru investitorii străini. Şi oricine aşteapă acum să vadă cum va fi bugetul. Va fi pro-creştere, adică va conţine schimbări pe partea de impozite şi cheltuieli care vor stimula creşterea sau va conţine măsuri care nu o vor stimula”, a adăugat Lucian Croitoru.
Întrebarea pe care şi-o pune toată lumea este dacă va fi majorat impozitul pe venitul personal.
“Ştim sigur că în România, unde abia s-a relansat consumul, dacă impozităm salariile, să zicem cele de peste 4.000 de lei, este cert că vom da o lovitură consumului. Nu ştiu cât de lungă va fi, dar e sigur că este într-un moment neadecvat, când nici nu am reuşit să decolăm economia. (…) dacă venim în acest punct şi punem o mică sarcină pe ea (pe economie – n.r.) e clar că plonjează”, a afirmat Croitoru. În opinia sa “ar fi greşit ca pe partea de venituri să vedem creşteri de impozite, mai ales pe muncă, pentru că pe noi, în România, ne interesează să stimulăm munca”.
FMI a prezentat recent un raport amănunţit al economiei româneşti în care problema nu este scenariul cel mai sumbru posibil, recesiune şi devalorizarea monedei naţionale la 5,5 lei, ci „sugestia“ că am putea majora taxele și impozitele.
Sursa: Agerpres