Sistemul bancar din România se remarcă drept unul dintre cele mai performante și moderne din lume, oferind consumatorilor acces la tehnologii avansate de plată și o stabilitate apreciată la nivel european.
În cadrul unei discuții organizate de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), doi experți de renume, Radu Ghețea și Valeriu Stoica, au analizat evoluția impresionantă a acestui sector, dar și provocările care persistă, precum simplificarea interacțiunii cu consumatorii.
Discuția a evidențiat atât avantajele adoptării rapide a tehnologiilor moderne, cât și măsurile care au contribuit la menținerea stabilității financiare, chiar și în perioade de criză.
Sistemul bancar din România, un sistem de plăți de top la nivel global
Radu Ghețea, președintele Libra Internet Bank și președintele de onoare al Asociației Române a Băncilor (ARB), a afirmat că România beneficiază de produse și servicii bancare care depășesc, adesea, standardele din alte țări europene.
El a menționat că, datorită introducerii târzii a sistemelor de plăți moderne, România a avut șansa de a implementa tehnologii de ultimă generație.
„Noi am fost printre ultimele țări din Europa care au introdus metodele moderne de plată, servicii și produse bancare noi. Dar, când le-am introdus, am beneficiat de ultima tehnologie disponibilă. De exemplu, Franța și Germania au introdus sistemele de plăți acum aproximativ 70 de ani. În România l-am introdus acum 24 de ani, iar la acel moment aș putea spune că noi aveam cel mai bun sistem de plăți din lume, nu doar din Europa. Era cea mai securizată și întrunea cele mai multe standarde.
Un alt exemplu este America, unde sistemul a rămas tributar cecurilor în relația cu persoanele fizice. Acele hârtii prin care cineva împuternicește banca să facă o plată în contul altcuiva. Acum 10-12 ani am discutat în Asociația Română a Băncilor dacă să continuăm și noi cu cecurile sau să rămânem doar cu plățile electronice”, a explicat Ghețea.
El a oferit exemple din alte țări, precum Franța și Germania, unde sistemele de plăți au fost dezvoltate cu mai multe decenii în urmă, dar sunt depășite tehnologic. În comparație, sistemul românesc, introdus acum 24 de ani, a pornit cu standarde superioare și securitate avansată.
Un alt punct forte evidențiat a fost succesul plăților electronice, prin care România a depășit utilizarea metodelor tradiționale, precum cecurile.
„În România plățile electronice și utilizarea cardurilor au prins foarte bine la consumatori. În ultimii 35 de ani, pot spune că sistemul bancar românesc s-a reinventat.
În comunism sistemul bancar era format din 4 bănci de stat care finanțau comerțul exterior, agricultura, industria și marile proiecte precum Canalul Dunăre-Marea Neagră, metroul. Creditele se dădeau pe baza planului, iar la final datoriile erau compensate, adică șterse. Plecând de la acea realitate, România a ajuns să aibă printre cele mai sigure și performante sisteme bancare”, a subliniat Ghețea.
Tehnologia QR, viitorul plăților în România
Pe lângă plățile prin carduri, sistemul bancar românesc urmează să adopte la scară largă tehnologia bazată pe QR code.
Discuția legată de acest aspect din cadrul podcastului, a evidențiat potențialul acestei tehnologii de a transforma rapiditatea și eficiența tranzacțiilor financiare din România.
Utilizarea QR code-urilor permite procesarea instantanee a plăților, eliminând întârzierile asociate cardurilor, mai ales în zilele de weekend. Spre deosebire de metodele tradiționale, unde banii pot ajunge în cont după câteva zile, plățile prin QR code sunt instant.
Aceasta oferă un avantaj semnificativ, deoarece transferurile se realizează imediat, spre deosebire de cele cu cardul.
„Surpriza va apărea în perioada imediat următoare, când sistemul de plăți va integra QR code-ul. Acest sistem se va extinde tot mai mult în țara noastră. Față de card, avantajul este nu doar că plata se face instant de pe telefonul mobil, să zicem, ci că banii intră în câteva secunde în contul vânzătorului.
Procesarea plății cu cardul poate dura acum și câteva zile, mai ales dacă plata este făcută în zilele de weekend. Partea bună este că oamenii s-au obișnuit cu tehnologia, cu plățile prin telefonul mobil”, a explicat Ghețea.
Creșterea incluziunii financiare, datorată atât educației realizate de bănci, cât și eforturilor CSALB, a fost un alt aspect notabil. În zonele urbane, rata incluziunii financiare depășește acum 80%.
Stabilitate și adaptare la nivel european
Valeriu Stoica, conciliator onorific CSALB, a evidențiat importanța reglementărilor stricte în menținerea stabilității sistemului bancar românesc.
„Trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului: Banca Națională a României nu a avut nicio restanță în ceea ce privește supravegerea bancară. Când au existat semne că o bancă este în dificultate, acea bancă nu a fost lăsată să ajungă până la faliment.
S-au găsit metode pentru a redresa banca respectivă sau a fost găsit un investitor care să preia banca aflată în dificultate. În domeniul bancar, chiar falimentul unei bănci mici creează, din punct de vedere psihologic, o neîncredere foarte mare”, a afirmat el.
Stoica a explicat că sistemul bancar din România a evitat falimentele, chiar și în perioade de criză. Acest lucru s-a datorat intervențiilor rapide și soluțiilor pentru redresarea băncilor aflate în dificultate.
El a amintit cazul Bancorex din anii 1997-1998, când autoritățile au gestionat situația fără a genera panică în rândul populației.
„Noi am avut o problemă uriașă în perioada 1997-1998 cu Bancorex, care era realmente falimentară, dar s-a evitat panica indusă de un faliment, prin preluarea băncii de către BCR.
Este foarte interesant de remarcat că în perioada crizei financiare, din România nu au plecat bănci pentru că ar fi avut ele probleme aici, ci pentru că băncile mamă aveau probleme.
În ultimii ani, băncile din România s-au adaptat în ceea ce privește procedurile interne și calitatea oamenilor care lucrează în fiecare bancă. Dacă ne referim la categoria de profesioniști din România vedem că sunt foarte puține domenii în care există un standard atât de ridicat, ca al celor care lucrează în domeniul bancar”, a mai spus expertul.
Necesitatea simplificării interacțiunii cu consumatorii
Deși performanțele sunt remarcabile, există încă probleme de rezolvat. Stoica a atras atenția asupra complexității excesive a documentației pentru consumatori, mai ales în cazul contractelor de credit.
„Cu toate acestea, mai rămân lucruri pe care băncile trebuie să le îndrepte. Spre exemplu, băncile ar trebui să filtreze mult mai bine ce ajunge la consumator dintre reglementările activității bancare. Dacă instituțiile financiare au specialiști care pot înțelege aceste reglementări, oamenii simpli nu pot face asta și nici nu este în sarcina lor.
Astfel, consumatorii primesc zeci de pagini de documente pentru un credit mărunt pe care nici nu au timp să le citească. Instituțiile de credit trebuie să găsească modalități prin care să păstreze siguranța consumatorului și a băncii, dar să simplifice procedurile, instrucțiunile pentru creditare și toată comunicarea cu consumatorul. Riscul este ca oamenii să nu-și mai citească contractele. Este ca atunci când primești un echipament de uz caznic și o carte întreagă cu instrucțiuni, la care nu te uiți niciodată”, a declarat acesta.
Soluțiile ar putea include reducerea numărului de pagini și crearea unor instrucțiuni mai clare. În acest mod, consumatorii vor înțelege mai ușor implicațiile contractuale.
CSALB – un mediator eficient între bănci și consumatori
CSALB rămâne un partener esențial pentru consumatori, oferind o platformă gratuită pentru soluționarea amiabilă a disputelor cu băncile.
Prin intermediul său, clienții pot negocia rapid cu băncile, fără costuri. Astfel, pot beneficia de expertiza celor mai buni specialiști din domeniul juridic și financiar-bancar.
Această instituție continuă să joace un rol important în estomparea tensiunilor dintre bănci și consumatori, consolidând încrederea în sistemul bancar din România.
