România, printre țările cele mai expuse la acest risc! Urmează să fie implementat un proiect extrem de important

Totodată, ministrul a subliniat într-o conferinţă de presă că proiectul va ajunge cel mai probabil săptămâna viitoare în Parlament, fiind susţinut de toate partidele din coaliţia de guvernare.

„Ieri, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic, care instituie un program complet nou, cu o filozofie total diferită faţă de cea actuală. Un program naţional de consolidare de risc seismic.

Personal, îl consider cel mai important program de investiţii lansat şi cel mai important proiect de act normativ pe care l-am promovat cu privire la un program de investiţii din mandatul meu de ministru al Dezvoltării, pentru că el vine să abordeze problematica riscului seismic. România este, din păcate, între primele 10 ţări din lume în ceea ce priveşte expunerea la risc seismic ca suprafaţă. Două treimi din suprafaţa României sunt expuse la risc seismic de gradul I şi gradul II”, a declarat Cseke Attila.

Ce include programul naţional de reducere a riscului seismic?

Potrivit informațiilor transmise de ministrul Dezvoltării, programul naţional de reducere a riscului seismic include nu doar clădirile de locuinţe, ci şi pe cele publice, precum şi clădirile potenţial producătoare de pagube.

„Foarte important, ceea ce este o schimbare radicală de abordare a statului român este o finanţare nerambursabilă din bugetul de stat, faţă de prevederile actualei reglementări care evident sunt perimate. În ultimii 7 ani nu s-au alocat fonduri semnificative pentru că nu s-au putut aloca pe procedurile birocratice şi depăşite din programul actual”, a adăugat Cseke Attila.

Ministrul a spus și că se va institui prin intermediul Cărţii funciare o interdicţie de vânzare de 25 de ani, cu diferenţa că prin noul program sumele pentru consolidare investite de stat nu trebuie restituite. În cazul în care cineva doreşte să vândă imobilul va trebui să restituie întreaga sumă care îi revine ca şi cotă parte din finanţarea dată de către stat.

„Ceea ce ştim astăzi este că, din informaţiile pe care le avem, unul dintre neajunsurile funcţionării de până acum este şi faptul că nu avem o bază de date cu privire la câte imobile şi ce categorii de imobile avem în risc seismic. Din datele pe care noi le avem, dar acestea în mod cert nu concordă în mod exact cu realitatea, în Bucureşti sunt cel puţin 2.216 clădiri în risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor categorii de riscuri seismice. (…) În ţară – 471 de clădiri. În mod evident, sunt mult mai multe clădiri”, a conchis acesta.