Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a recunoscut că nu a fost de acord cu perceperea coplăţii în sistemul sanitar şi că anul trecut el strânsese şi o listă cu 11.500 de semnături împotriva acesteia, explicând că nu ştia că fostul ministru al Sănătăţii îşi asumase introducerea coplăţii faţă de FMI. "Vă daţi seama în ce situaţie am fost pus", a spus ministrul, explicând că a acceptat postul de ministru "neştiind că obligaţia a fost asumată de fostul ministru
Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a recunoscut că nu a fost de acord cu perceperea coplăţii în sistemul sanitar şi că anul trecut el strânsese şi o listă cu 11.500 de semnături împotriva acesteia, explicând că nu ştia că fostul ministru al Sănătăţii îşi asumase introducerea coplăţii faţă de FMI.
„Vă daţi seama în ce situaţie am fost pus”, a spus ministrul, explicând că a acceptat postul de ministru „neştiind că obligaţia a fost asumată de fostul ministru în relaţie cu Fondul Monetar”.
„Dumneavoastră ce aţi fi făcut?”, a întrebat retoric Cseke Attila, adăugând că el a fost încercat de „un sentiment ciudat”.
Cseke a afirmat că el a preferat să rămână în funcţia de ministru, după ce a pus în balanţă plusurile şi minusurile, şi că, pe de altă parte, coplata nici nu va avea un impact atât de negativ, având în vedere că sistemul funcţionează în ţări dezvoltate precum Germania sau Franţa.
El a explicat că „principalul scop al coplăţii nu este cel de a absorbi banii în sistemul de sănătate”, cât de a „modera sistemul de servicii medicale”.
„Azi, foarte mulţi pacienţi fug la spitale, în multe cazuri nu ar fi nevoie de servicii spitaliceşti şi ar putea să acceseze serviciile medicului de familie. În plus, resursele financiare care se plătesc rămân la prestatorul de servicii, la nivel local, deci nu la bugetul central, iar astfel pacientul poate chiar să beneficieze de pe urma lor”, a conchis ministrul.
Anul trecut, în august, UDMR Bihor a reuşit să strângă, în doar câteva săptămâni, aproximativ 11.500 de semnături împotriva introducerii sistemului de coplată în sistemul sanitar, precum şi pentru clarificarea relaţiei asigurat-asigurator.
Pe atunci senator, Cseke Attila afirma că în România, sistemul de coplată este „o ceaţă totală”, deoarece ministrul Ion Bazac şi membrii comisiei care elaborau proiectul ofereau prea puţine informaţii cu privire la acesta.
Sistemul de coplată, introdus din ianuarie 2011
Sistemul de coplată pentru servicii medicale va fi introdus în ianuarie 2011. Strategia Naţională de Raţionalizare a Spitalelor 2010-2012, document elaborat de către ministerul de resort, prevede introducerea coplăţii modice direct la furnizorul de servicii medicale pentru primul trimestru din 2011.
Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană să introducă sistemul de coplată pentru servicii medicale, iar ponderea scutirilor de la obligaţia de a efectua plata să nu depăşească un nivel de 40% dintre pacienţi, conform înţelegerii cu cele două instituţii.
Potrivit proiectului anunţat de minister, contribuţia personală a cetăţenilor prin tichetele pentru sănătate nu va depăşi 600 lei pe an, astfel că pacienţii vor plăti consultaţii, investigaţii, spitalizarea până la o sumă cumulată a bonurilor de 600 lei. Peste această sumă, consultaţiile, analizele şi spitalizările vor fi gratuite.
În medicina primară, coplata pentru consultaţiile medicului de familie aferente serviciilor plătite separat va fi 5 lei, iar pentru vizitele la domiciliu în afara programului de lucru de 7 ore va fi 15 lei. Consultaţia la medicul specialist din ambulatoriu va fi plătită cu 10 lei, iar consultaţia la medicul specialist în afara programului de lucru va fi taxată cu 20 lei.
De asemenea, consultaţia efectuată de serviciul de ambulanţă, doar în cazul când aceasta reprezintă solicitare de consultaţie la domiciliu, va presupune o taxă de 20 lei.