UPDATE
Este oficial. Informația de pe surse a fost confirmată, drept urmare, vineri seară, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât să dea aviz favorabil proiectului legilor justiției.
Au existat 13 voturi „Da” și 6 voturi „Nu” privind avizarea favorabilă cu observaţii și totodată, au fost 11 voturi „Da”, 7 voturi „Nu”, dar și un vot „Nul” în ceea ce priveşte însuşirea observaţiilor adoptate în cadrul Comisiei nr. 1 comună din data de 11 august.
În urma voturilor primite, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât avizarea favorabilă, cu observaţiile adoptate, a proiectului de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiectului de lege privind organizarea judiciară şi a proiectului de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Surse din CSM au precizat că plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil, dar cu observaţii, proiectele de modificare a legilor Justiţiei.
Aceleași surse spun că 13 membri din consiliu ar fi dat aviz ”favorabil cu observații”, în timp ce alți șase membri au dat aviz negativ. Printre cei care au dat aviz negativ pentru proiectele de modificare a legilor justiției se numără Cristian Ban, Florin Deac, Mihai Bălan, Tatiana Toader, Gabriela Baltag şi Evelina Orina, spun sursele citate.
Menționăm faptul că aceste precizări vin în condițiile în care la data de 22 iulie, Ministerul Justiţiei anunţa că a trimis Consiliului Superior al Magistraturii, pentru avizare, proiectele legilor privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizării judiciare şi CSM.
Tot atunci, Ministerul preciza că proiectele au fost redactate în septembrie 2020 într-o primă versiune, iar în perioada septembrie 2020 și aprilie 2021, această au fost dezbătute public, iar mai apoi modificate în urma dezbaterilor publice, mai arată Agerpres.
Proiectele de modificare a legilor Justiţiei, dezbătute în spațiul public încă din 2020
„În cursul anului 2021, proiectele au fost înaintate CSM pentru avizare, dar fără a fi realizată, prealabil, procedura de avizare interministerială şi au fost retrase, ulterior, în acelaşi an din CSM. În ianuarie 2022, Ministerul Justiţiei a reluat procesul actualizării proiectelor şi finisării lor în urma numeroaselor propuneri primite din partea sistemului judiciar.
În primăvara acestui an, proiectele au fost discutate la nivel tehnic şi politic cu reprezentanţii Comisiei Europene, într-un exerciţiu de consultare şi cooperare partenerial, transparent şi corect, desfăşurat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, preciza MJ într-un comunicat transmis în luna iulie.
În urma modificărilor făcute, proiectele au fost din nou afișate pe site-ul oficial al Ministerului, urmând apoi o nouă rundă de dezbateri publice.
Conform Ministerului Justiției, au fost primite și analizate 868 de amendamente şi propuneri din partea CSM (ambele secţii), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul General, DNA, asociaţiile de procurori şi judecători, asociaţia magistraţilor – asistenţi, instanţe, parchete, precum şi colectiv sau individual de judecători şi procurori, specialişti DNA, specialişti IT, un sindicat al funcţionarilor publici, funcţionari publici, cetăţeni şi, nu în ultimul rând, ministerele avizatoare ale proiectelor, primind şi reflectând în cuprinsul proiectelor numeroase soluţii venite din partea sistemului judiciar, a ministerelor şi a societăţii civile.
Înainte ca acest proiect să ajungă însă la CSM, Ministerul Justiției informa că a parcurs și procedura de avizare, primind avize favorabile din partea tuturor ministerelor avizatoare. Este vorba despre Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Cătălin Predoiu, despre proiectele de modificare a legilor Justiţiei
Cătălin Predoiu declara atunci că analizele au fost realizate cu răbdare, iar avizarea lor de către CSM, iar ulterior de Guvern și de Parlament ar reprezenta ”următoarele borne instituționale esențiale pentru modernizarea sistemului judiciar”.
„Pe baza soluţiilor rezultate, consider că proiectele reprezintă expresia fericită a dialogului dintre viziunea ministerului şi a sistemului judiciar, prin armonizarea proiectelor cu multe din propunerile primite.
Asigur pe toţi cei care au formulat propuneri că toate cele 868 de amendamente au fost analizate cu seriozitate în cadrul unei munci desfăşurate cu răbdare şi profesionalism de către toţi cei care s-au implicat în această provocare. Dincolo de relevanţa proiectelor pentru MCV şi PNRR, finalizarea lor reprezintă încheierea unei prime etape importante în drumul lor către „lumina tiparului” Monitorului Oficial.
Avizarea acestora de către CSM, adoptarea de către Guvern, adoptarea ca legi de către Parlament şi promulgarea lor de către preşedintele României, adică îmbrăţişarea lor de către toate cele trei puteri ale statului, ar reprezenta următoarele „borne instituţionale” esenţiale pe acest drum al reconstrucţiei şi modernizării sistemului judiciar”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, citat în comunicat.
