Acesta a contrazis ipoteza unui eventual blocaj al instanţelor de judecată după intrarea în vigoare a noului Cpc, arătând că studiile de impact, finalizate la începutul acestui an, au evidenţiat nevoia reală de creştere a numărului de posturi de magistraţi.
Așadar, la nivel național s-a impus o suplimentare cu 103 posturi de judecător în măsura intrării în vigoare a noului cod şi ca efect al nesuplimentării schemelor după aplicarea Codului civil. Alina Ghica a spus, citată de Agerpres, că noul Cpc conţine mecanisme şi soluţii necesare şi aşteptate de societatea românească, dar şi de sistemul judiciar în ansamblu, iar intrarea lui în vigoare va fi de natură să dea credibilitate justiţiei în interior ei, dar mai ales celor care nu întotdeauna au înţeles că în România este o justiţie modernă.
”Prin concepţia de ansamblu şi prin soluţiile legislative punctuale, Codul civil, care a intrat în vigoare şi ale cărui puneri în aplicare probabil că urmează să o evidenţieze începând cu acest an, va avea pe termen mediu şi lung o influenţă pozitivă asupra mediului de afaceri, asupra interesului întreprinzătorilor de afaceri de a investi în economia românească”, a subliniat ea.
Astfel, soluţionarea litigiilor în instanţe va avea, începând cu intrarea în vigoare a noului Cpc, o nouă abordare procedurală care va fi de succes doar dacă va fi cunoscut, înţeles şi aplicat corespunzător. Totodată, avocatul Călin-Andrei Zamfirescu a spus că noua reglementare, după 147 de ani de la prima editare a unui Cpc în România, va ridica multiple dezbateri şi probleme.
”Indiferent de poziţiile de doctrină pro şi contra, esenţial este existenţa unei legi noi extrem de elastice şi extrem de eficiente în reglementare. Se doreşte prin urmare o accelerare a procesului de realizare a justiţiei” a spus Zamfirescu, citat de Agerpres.
Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei (MJ) Lidia Barac a precizat că necesitatea noului Cpc a derivat nu atât din vechimea actualului cod, ci în principal datorită frecventelor modificări ale acestuia. ”Intrarea în vigoarea a Codului civil la 1 octombrie 2011 a făcut ca noul Cpc să fie o consecinţă raţională a acestuia. Noul Cod civil a flexibilizat instituţiile de drept material substanţiale care stau la baza derulării raporturilor juridice civile între oameni şi societate”, a afirmat Barac. Ea a arătat că jurisprudenţa neunitară este o problemă care elimină ideea de predictibilitate, de onestitate, de celeritate şi de costuri reduse.