Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a decis, luni, la dezbaterile asupra modificărilor Legii 317/2004 în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, ca CSM să primească atribuţiile de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind eliminat din procedură.
Această prevedere va fi corelată cu Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, care urmează să fie dezbătută de comisie, unde se propune eliminarea preşedintelui României din această procedură.
„CSM numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, prevede textul adoptat de comisie, potrivit Agerpres.
Iniţial, articolul prevedea că „CSM propune preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numeşte şi revocă din funcţie preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Parlamentarii au mai decis că Secţia de procurori din cadrul CSM aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, a procurorului şef DNA şi DIICOT de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor.
De asemenea, membrii comisiei au stabilit eliminarea comisiilor parlamentare din verificările privind calitatea de ofiţer acoperit sau colaborator sau informator al serviciilor de informaţii a magistraţilor.
„Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică Consiliului Superior al Magistraturii rezultatul verificărilor privind calitatea de ofiţer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informaţii a judecătorilor şi procurorilor aleşi, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii”, prevede textul adoptat de comisie.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, dintre judecătorii şi procurorii care fac parte din secţii diferite pentru un mandat de un an. Mandatul preşedintelui nu poate fi reînnoit, a mai decis comisia.
Potrivit altor texte modificate, „Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori desemnează candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte, în prezenţa a cel puţin 2/3 din membrii secţiilor, cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaţii pentru funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte îşi vor depune candidaturile, însoţite de un proiect privind obiectivele urmărite, în secţiile de care aparţin, cu cel puţin 15 de zile înaintea datei alegerilor anuale”.
Membrii comisiei au întrerupt discuţiile asupra modificărilor la Legea 317/2004, fără să ia o decizie cu privire la ultimul articol, despre procedura de la „acţiunea în regres”, şi au început dezbaterile la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.