Nici o oficialitate nu contesta ca salvarea mediului inconjurator reprezinta o prioritate nationala. Europenii o impun drept conditie fundamentala in propria gradina, cu atat mai mult vecinilor dornici de integrare. Dar, de la bugetul de stat, protectia mediului este finantata la noi mult sub limita subzistentei. Anul trecut, au fost alocate 456 miliarde lei, la care s-au mai adaugat circa 170 miliarde lei, bani europeni - din partea Fondului de Dezvoltare Sociala a Europei (actuala Banca de Dez
Nici o oficialitate nu contesta ca salvarea mediului inconjurator reprezinta o prioritate nationala. Europenii o impun drept conditie fundamentala in propria gradina, cu atat mai mult vecinilor dornici de integrare. Dar, de la bugetul de stat, protectia mediului este finantata la noi mult sub limita subzistentei. Anul trecut, au fost alocate 456 miliarde lei, la care s-au mai adaugat circa 170 miliarde lei, bani europeni – din partea Fondului de Dezvoltare Sociala a Europei (actuala Banca de Dezvoltare Sociala a Europei – BDSE). Fata de un minim necesar de 5.900 miliarde lei, cifra estimata de ministerul de resort, fondurile alocate au fost mai mult decat insuficiente. Nici o lucrare noua nu a demarat, desi 1999 este an fruntas la capitolul calamitati naturale. Anul acesta, situatia financiara sta la fel de prost: fata de 6.400 miliarde lei solicitate, se vor aloca, potrivit proiectului de buget, aproximativ 725 miliarde lei.
Deseurile importate umplu gropile de gunoi
Peste 200 milioane tone deseuri zaceau in Romania in 1998, din care 95% au ca provenienta activitatile industriale. Deseurile urbane reprezinta circa 3%, iar cele agricole, 2%. Asa cum demonstreaza si cifrele, marea problema o genereaza dinozaurii industriali. Inchiderea unora dintre minele din Valea Jiului si restrangerea activitatii in anumite combinate tine pe loc cantitatea de deseuri in zona, ceea ce nu rezolva, totusi, problema. Reziduurile industriale sunt valorificate in procente infime prin reutilizare in productie sau prin reciclare. O parte mai insemnata, aproximativ 35%, este vanduta.
Daca din tara ies, pe cai mai mult sau mai putin legale, tone de fier vechi, sunt aduse „la schimb” cantitati impresionante de produse second-hand: haine, aparatura electronica si electrica. Definite drept deseuri de legislatia de mediu in vigoare si interzise la import, marfurile la mana a doua intra in tara cu acordul vamesilor romani, sub ochii ingaduitori ai responsabililor din domeniu.
„Tindem sa devenim o groapa de gunoi pentru tarile europene”, avertizeaza specialistii in protectia mediului. Mare parte din magazinele de produse second-hand dispar peste noapte, iar marfurile ajung, din rafturi, la ghena. Hainele nu sunt biodegradabile, iar aparatele frigorifice, care functioneaza pe baza de freon, pun in pericol solul si atmosfera.
Poluarea intensa a aerului produce dezastre in zone industrializate, avand un impact negativ de durata. „Aici copacii ard de vii, praful de cocs a distrus vietatile si plantele”, spune cu amaraciune un localnic din zona Copsa Mica. Pustiit din cauza poluarii, micul oras industrial suporta pe termen lung consecintele producerii negrului de fum. Copsa Mica este o zona sensibila prin trecutul ei, chiar daca acum combinatul este inchis. Programul de ajutor international derulat aici dupa 90 ajuta, dar este foarte greu ca situatia sa reintre in normal. Declinul activitatilor din minerit, extractie, metalurgie si chimie, a slabit presiunea asupra mediului, dar, din lipsa de fonduri, reconstructia ecologica a zonelor degradate ramane fara efect. Puncte negre pe harta ecologica a tarii raman Baia Mare, Hunedoara, Alba-Iulia, Gheorghieni, Resita (emisii de pulberi in atmosfera), Copsa Mica, Zlatna, Baia Mare (poluate prin prelucrarea metalelor grele – plumb, zinc, cupru, cadmiu), Fagaras, Dej, Ploiesti, Isalnita (Dolj), Arad, Targu-Mures (poluare chimica), Hunedoara, Calan, Galati, Calarasi, Resita (pulberi cu
oxizi de fier si metale neferoase).
333 miliarde lei, adica peste 70% din totalul fondurilor bugetare, au luat, in 1999, calea amenajarii apelor. La acestea se adauga 116 miliarde lei, de la BDSE. „Este extrem de greu, adesea imposibil, sa stabilesti prioritati, in conditiile unui dezechilibru atat de accentuat intre necesitatile urgente si posibilitatile de finantare”, declara Ionel Rontea, director la Departamentul Investitii in Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (MAPPM). Lucrari incepute de ani de zile au mai primit, anul trecut, cat sa nu se ajunga la catastrofe. Amenintat de eroziuni foarte puternice, malul stang al raului Siret sta pe punctul sa cada, prabusind totodata peste 100 gospodarii. Pana de curand, chiar si biserica si cimitirul satului erau in pericol. Fata de o valoare totala a lucrarii de peste 30 miliarde lei, au fost alocate anul trecut 5,3 miliarde lei. Tot cu taraita s-au alocat sume si pentru punerea in siguranta a nodului hidrotehnic Costei, pe Timis, fara de care se pot produce inundatii, pentru refacerea alimentarii cu apa a orasului Roman, din raul Moldova, cat si pentru conservarea lacului natural Techirghiol. Necesitatea executiei acestor lucrari nu se discuta, puncteaza directorul din MAPPM. La Techirghiol, exista riscul formarii unui canal de comunicare intre lacul balnear si un lac de apa dulce, nou format in vecinatate. Daca nu se intervine, Techirghiolul isi va mari volumul, inundand localitatea pana la mare, iar apa isi va pierde orice proprietati curative. Cu fiecare intarziere, necesarul investitiilor de reamenajare creste – o data cu degradarea mediului.
Sase obiective din sapte cofinantate de BDSE (50%) si statul roman (50%) se apropie de finalizare: amenajarea raurilor Olt (la confluenta cu Raul Negru), Crasna, Somesul Mic, Roman, Crisul Negru, inlaturarea efectelor poluarilor accidentale din Barcau.
Lipsa banilor blocheaza prevenirea dezastrelor
In 1999, silvicultura a inghitit 113 miliarde lei de la bugetul de stat, plus 43 miliarde lei de la BDSE. Putini si in acest sector, banii au fost utilizati pentru impadurirea unor zone care, daca s-ar prabusi, ar distruge portiuni importante din infrastructura de transport, si pentru refacerea ecologica a teritoriilor puternic poluate atmosferic. Drumuri forestiere afectate de calamitati trebuie refacute, altfel catune de munte risca sa ramana izolate sau se pot pierde tone de masa lemnoasa, prin abandonarea copacilor prabusiti.
Prevenirea inundatiilor si a altor dezastre naturale nu este posibila fara modernizarea sistemului meteorologic. Ca si alte componente ale finantarii mediului, Institutul National de Meteorologie si Hidrologie sufera din lipsa banilor.
Tensiunile in structura economiei nationale, generate de modificari fortate, se repercuteaza asupra mediului si, in final, a vietii. Daca acum, cand inca se mai poate face ceva pentru ameliorarea situatiei, nu suntem suficient de convingatori pentru a obtine ajutor extern pentru protectia mediului, s-ar putea sa ne trezim, in anii urmatori, ca va fi prea tarziu.
Apa devine otrava in zonele miniere din Bihor
Perimetrul exploatarii miniere Voivozi Bihor a fost introdus pe lista regiunilor defavorizate, dupa ce, in anul 1996, mina de lignit care functiona de aproape 50 de ani a fost inchisa. Peste 1.000 de mineri au fost disponibilizati, ridicand rata somajului din zona la 46%.
Stratul de carbune afecteaza grav panza de apa freatica. Localnicii nu pot utiliza apa din fantani. Nici macar animalele nu o pot bea.
In urma cu 50 de ani, in zona a fost construita o mica statie de pompare si distributie a apei, administrata de Exploatarea Miniera Voivozi. Minerii nu plateau pentru apa furnizata. Administratia locala a preluat statia, in timp, acumulandu-se datorii imense catre furnizorul de energie electrica. Minerii disponibilizati nu-si permit sa achite aceste servicii. Nefiind intretinuta, statia de pompare nu mai face fata necesitatilor: pompele sunt invechite, la fel ca si conductele de distributie, care genereaza pierderi mari in retea. Apa e furnizata de doua ori pe zi: doua ore dimineata, doua ore seara.
Surse din administratia statiei de pompare recunosc ca situatia ar trebui sa fie rezolvata cat mai repede, altfel, locuitorii din zona risca sa ramana fara apa. Sistemul este atat de invechit, incat este nevoie sa se recurga la tot felul de improvizatii. Datoria catre Conel se ridica la peste un miliard de lei, iar disponibilizatii n-au cum sa plateasca acest serviciu. t Anca Fetear
r
Harta Europei abunda in zone negrer
Ucraina: regiuni cu poluare ridicata sunt Odessa (eliminare de reziduuri industriale in Marea Neagra), Rovno (deversarea a peste 20 tone de petrol, accident petrecut in 1994), Zakarpatye (poluarea solului si a apelor de la conductele de petrol)r
Bulgaria: 34 mii hectare sunt contaminate cu metale grele. Cele mai afectate regiuni sunt: Plovdiv, Srednogorie, Kurdjali, Sofiar
Rusia: doar centrala Cernobil da batai de inima ecologistilor. Un nivel de poluare a aerului peste limita admisa s-a inregistrat in peste 1.200 de orase rusestir
Ungaria: 15-18% dintre decese pot fi puse pe seama poluarii mediului. O adevarata vale a plangerii este zona Gare, in satele de aici rata mortalitatii crescand cu 23%r
Spania: in 1998, Parcul National din Spania si zone vecine au fost puternic poluate cu zinc, cupru, plumb, prin ruperea barajului la un iaz de decantare (Los Frailes, sudul Spaniei) r
Germania: problema principala ramane pericolul nuclear. 130 de incidente fara mari implicatii s-au produs in 1998, mai grav fiind cel de la Unterweser. Si in 1999 s-a petrecut, tot la Unterweser, un accident nuclear.r
r
Ministerul mediului e ignoratr
In ideea ca la fotbal, constructii si la mediu se pricepe toata lumea, o serie de institutii ale statului sau private ocolesc autoritatea de mediu si reglementarile in domeniu, pe care le privesc ca pe o frana economica.r
r
Abia in 1995, legiuitorul a impus, prin Legea mediului nr. 137, obligativitatea acordului si a autorizatiei de mediu. Intreprinderi de stat sau private, infiintate anterior acestui moment, functioneaza inca in afara reglementarilor actuale. Controlul initiat de cele 42 de agentii pentru protectia mediului, subordonate MAPPM, se loveste de o serie de portite existente in acte normative promovate de alte institutii (precum Ministerul Industriei si Comertului, Departamentul Administratiei Publice Locale, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului). Fiecare dintre acestea au impus cerinte de mediu care se abat de la regulile autoritatii principale in domeniu. In mod normal, nici o firma nu poate functiona la aceasta data fara sa fi obtinut acord de mediu si autorizatie de mediu. r
Exista doua etape de a intra in legalitate. Inaintea demararii investitiei, trebuie prezentate la autoritatea competenta un studiu de impact si un memoriu tehnic (descrierea activitatii si a efectelor asupra mediului), realizate de experti autorizati. Acordul de mediu se elibereaza pe baza acestor studii si a tuturor celorlalte documente necesare functionarii unei firme (certificat de urbanism, aviz sanitar, aviz de gospodarire a apelor, copii de pe contractele de utilitati publice).r
Pentru autorizatia de mediu, se impune prezentarea bilantului de mediu (prin masuratori se determina gradul in care sunt afectate aerul, apa, solul, care este nivelul de zgomot produs). Daca se considera ca unitatea are potential pentru a investi in protectia mediului, unitatea economica poate primi autorizatie de mediu, cu respectarea programului de conformitate, intocmit in colaborare cu MAPPM.r