Productivitatea şi competitivitatea angajaţilor este grav afectată de stresul cauzat de criza economică. Companiile sunt sfătuite să ia măsuri pentru minimizarea acestor efecte, printre acestea numărându-se coachingul, consultanţa pshilogică pentru angajaţi, dar şi comunicarea mai clară a mesajelor interne. Primii paşi s-au şi făcut deja în România, unele companii introducând în pachetul de servicii medicale oferit angajaţilor şi consilierea psihologică. Lips
Productivitatea şi competitivitatea angajaţilor este grav afectată de stresul cauzat de criza economică. Companiile sunt sfătuite să ia măsuri pentru minimizarea acestor efecte, printre acestea numărându-se coachingul, consultanţa pshilogică pentru angajaţi, dar şi comunicarea mai clară a mesajelor interne. Primii paşi s-au şi făcut deja în România, unele companii introducând în pachetul de servicii medicale oferit angajaţilor şi consilierea psihologică.
Lipsa siguranţei locului de muncă, reducerile salariale, tensiunea generală din jur şi fluxul continuu de informaţii apocaliptice sunt factori importanţi de stres în 2009. Incapacitatea de concentrare, lipsa de iniţiativă, oboseala cronică sau anxietatea sunt doar câteva dintre simptomele angajaţilor care dăunează grav companiilor. Ineficienţa nu este singurul dezavantaj al stresului angajaţilor.
Deviaţii psihosomatice
Printre simtomele psihosomatice ale stresului se numără tresăririle musculare, durerile lombare, cefalee, probleme respiratorii, fatigabilitatea, roşeaţa sau paloarea, palpitaţiile, transpiraţiile, mâinile reci, uscăciunea gurii, urinatul frecvent, senzaţia de amorţire în membre, dificultăţile de înghiţire, tulburările stomacale, senzaţia de nod în gât.
În această perioadă, din ce în ce mai mulţi angajaţi fac greşeli, îşi iau concedii medicale sau se învoiesc pe motiv de oboseală cronică. Mulţi dintre cei care rezistă pe baricade vin la birou cu o senzaţie de nod în gât şi acţionează cu o teamă iraţională de a nu greşi, care le inhibă creativitatea, iniţiativa şi performanţa şi îi determină să amâne la nesfârşit începerea unei activităţi.
„Cea mai mare parte a clienţilor care vin în prezent la cabinet sunt tineri îngrijoraţi sau afectaţi de ce se întâmplă la locul de muncă. Unii cred iniţial că au probleme respiratorii sau cardiace, alţii că au depresie, alţii dezvoltă probleme în cuplu. Discuţiile cu psihoterapeutul îi ajută să înţeleagă mai bine ce fac, de ce fac şi să găsească şi alte soluţii”, spune psihoterapeutul Anda Păcurar.
Managerilor li se cere onestitate şi deschidere
Comunicarea clară, fără echivoc sau zvonistică şi acordarea unei atenţii sporite a nevoilor fiecărui individ în parte sunt printre măsurile de bun-simţ pe care compania trebuie să le adopte fără să facă investiţii în acest sens. „Iar team-buildingurile să nu mai fie de fapt traininguri cu pauze de relaxare, ci chiar team-buildinguri în care accentul să fie pus pe încurajarea individuală şi încurajarea între membrii echipei. Apoi, pot fi bonusuri de relaxare”, a completat Anda Păcurar.
Includerea serviciilor psihologice în pachetul de servicii medicale oferit de companie s-ar confrunta cu reţinerea angajatului de a apela la ele de teamă să nu fie considerat labil psihic sau vulnerabil. „Compania poate apela la serviciile unui psihoterapeut specializat în lucrul cu organizaţii, care să vină în team-building şi să lucreze în grup cu angajaţii. Nu pentru a-i evalua, ci pentru a-i ajuta să-şi descopere calităţile, să se simtă încurajaţi. Sau poate veni şi ţine cursuri deschise, interactive, care să-i ajute în dezvoltarea personală”, recomandă psihoterapeutul.
Coaching-ul, soluţia optimă în situaţii de criză
Expertul în coaching de la Publimedia, Mugur Horea, susţine însă că problemele legate de scăderea competitivităţii angajaţilor din cauza tensiunii economice din ultima perioadă nu pot fi rezolvate prin consiliere psihologică, ci prin coaching. „În orice organizaţie în care există un performance manager comunicarea cu angajaţii trebuie să fie constantă şi deschisă. Conducerea trebuie să poarte discuţii cu fiecare angajat în parte şi să ţină cont de diferenţe, nu să adopte măsuri generaliste”, recomandă Horea.
„În general, coaching-ul intervine în situaţii de criză. În ultimele luni, cererea de training a scăzut, iar companiile se îndreaptă din ce în ce mai mult spre zona asta, pentru că se adresează oamenilor care ştiu, dar nu au un plan de acţiune sau se confruntă cu blocaje provocate de stres, crize de motivaţie, lipsa de siguranţă de sine etc”, adaugă Horea.
Criza – un proces firesc
Din punctul de vedere al lui Horea, unul privilegiat dacă ne gândim că recesiunea este raiul acestui domeniu emergent pe piaţa locală, criza este la fel de utilă în cadrul economic precum expirarea aerului în procesul respiraţiei.
„Criza este o lecţie pe care trebuie s-o înveţi vis-a-vis de lucrurile pe care le-ai făcut ineficient. Dacă o organizaţie în criză se uită la core businessul ei şi ia în calcul toate aspectele, viziune, valori etc., constată că unele lucruri se făceau ineficient”, consideră Mugur Horea.
Companiile autohtone iau măsuri
Printre primele companii care oferă consiliere psihologică angajaţilor săi se numără Coface, specializată în managementul riscului de credit. „Prin natura activităţii desfăşurată de companie, angajaţii sunt supuşi unor factori majori de stres. În colectarea creanţelor, ofiţerii întâlnesc situaţii foarte variate, debitori aflaţi în imposibilitate de plată în urma pierderii locului de muncă sau, la polul opus, debitori rău platnici, care conştient au contractat mai multe credite, fiind decişi încă din faza de semnare a contractului să adopte o atitudine de negare şi refuz a plăţii”, spune Iuliana Floricica, PR&Marketing Manager la Coface.
„Premiza noastră e că nu există o afacere de succes fără o echipă profesionistă, unită şi motivată, iar toate acestea nu le putem avea în această perioada fără bunăstarea psihică a angajaţilor, pe care credem noi că o putem atinge cu ajutorul unui psiholog”, a declarat Cristian Ionescu, director general Coface Romania.
Soluţii originale pentru angajaţii americani
În Statele Unite, una dintre primele zone afectate de criza globală, companiile investesc atât în menţinerea productivităţii angajaţilor, cât şi în studii care să arate efectele pe termen lung ale aceastei tensiuni generale. „Statistica arată că programele de asigurare a sănătăţii angajaţilor constituie o investiţie pe termen lung. Fără o susţinere serioasă, angajaţii şi cei apropiaţi vor adopta comportamente deviante care afecteză atât compania, cât şi propria lor sănătate”, se arată în concluziile unui raport semnat de Chris Ryan, vicepreşedinte executiv la SHPS, un furnizor independent de servicii de sănătate integrate.
Una dintre cele mai populare măsuri adoptate de companiile americane, pe lângă consilierea psihologică sau oferirea unor pachete de sănătate substanţiale este acordarea de împrumuturi angajaţilor de către companie, cu plata în rate prin reţinerea unei sume din salariul lunar, fără dobândă sau măsuri birocratice. „Dacă vă aflaţi într-o situaţie fără ieşire, indiferent dacă este vorba de datorii pe cartea de credit, facturi medicale sau un împrumut pentru maşină, veniţi mai întâi să dicutaţi cu noi şi să vedem cu ce vă putem ajuta”. Acesta este mesajul pe care managementul firmei de recutări Humanix l-a transmis angajaţilor săi.
DETALII:
Specialiştii în resurse umane de la CriticalPathfinders.com explică impactul crizei economice asupra angajaţilor (film în limba engleză).