Criza a muşcat puternic din bugetele locale, care au scăzut, în unele cazuri, cu până la 60% faţă de 2009. Primele tăiate de pe listele de cheltuieli sunt lucrările de infrastructură.
Utilaje încremenite de câteva luni, şanţuri pe jumătate surpate, străzi cu asfalt proapsăt pe un sens şi cu fundaţia dezvelită pe celălalt. Multe din lucrările începute în urmă cu un an sau doi de edilii de pe tot cuprinsul României sunt blocate în această primăvară. „Nu mi-au plătit nici facturile din noiembrie! Cu ce să lucrez? Şi-aşa vin cu bani de-acasă pentru muncitori!“, se plânge un patron de firmă de construcţii dintr-un oraş prahovean. Primarul ridică din umeri şi spune că este, practic, într-o situaţie fără ieşire: nu are de unde să achite datoriile, banii de-abia îi ajung pentru cheltuielile de zi cu zi ale instituţiei.
Un membru al conducerii Asociaţiei Municipiilor din România a confirmat pentru Capital că, din informaţiile pe care le deţine, majoritatea bugetelor locale vor înregistra scăderi, unele chiar semnificative, în 2010. Astfel, în cazul celor 2.855 de comune, reducerea medie ar putea fi de circa 50.000-60.000 de euro, în cazul celor 274 de oraşe sub 50.000 de locuitori – de 500.000 – un milion de euro, în timp ce cele 45 de oraşe cu peste 50.000 de locuitori vor avea o scădere medie a cheltuielilor bugetare de 4-5 milioane de euro. O situaţie aparte se va înregistra în Bucureşti, unde Primăria Municipiului (PMB) şi cele şase primării de sector şi-au planificat să cheltuiască cu 86 de milioane de euro în plus faţă de 2009.
Primari în expectativă
Punând cap la cap cifrele de mai sus, se poate evalua la circa jumătate de miliard de euro scăderea globală a cheltuielilor administraţiei locale în acest an. Iar primele afectate vor fi, desigur, aşa-numitele „cheltuieli de capital“. Cu alte cuvinte, investiţiile în străzi, reţele de apă sau canalizare ori cele în clădiri publice (şcoli, spitale, instituţii culturale).
Nicolae Moldovan, primarul oraşului Beclean şi prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România, crede că strategia oricărei administraţii locale realiste ar trebui să fie, în 2010, cea de conservare şi răbdare. „Edilii ar trebui să nu se angreneze în lucrări noi şi costisitoare, ci să le finalizeze pe cele pe care le-au început deja şi să aştepte îmbunătăţirea situaţiei“, afirmă el.
Moldovan spune că bugetul oraşului pe care îl conduce va scădea cu siguranţă în 2010, astfel încât singurele investiţii care vor fi finalizate în cursul acestui an sunt cele deja începute în 2009. „Situaţia este dificilă în toată ţara. Sunt multe primării care au luat credite şi acum au probleme în a plăti ratele, în timp ce altele au proiecte cu finanţare europeană deja aprobate, dar nu reuşesc să obţină împrumuturi pentru a acoperi contribuţia proprie“, explică el.
Unul dintre cei care va urma tactica de tăiere a cheltuielilor şi aşteptare este primarul Constanţei, Radu Mazăre. El a anunţat că instituţia sa a intrat în 2010 cu un deficit de nouă milioane de lei şi, drept urmare, nu vor fi realizate investiţii noi în oraş. Mai mult, vor fi reduse sau eliminate total fondurile pentru abonamentele reduse pe transportul în comun, unele ajutoare sociale sau spectacolele estivale. „Dacă vor creşte încasările sau vom avea ajutor de la Bucureşti, vor rămâne doar aceste reduceri şi poate revenim, pe ici, pe colo, la ce a fost. Dacă nu ne cresc încasările şi Bucureştiul nu ne ajută şi pe noi cum ajută celelalte oraşe, atunci va trebui să tăiem în continuare pentru a nu da faliment oraşul“, a spus edilul.
Curaj sau inconştienţă?
Există, desigur, şi reversul medaliei. Unul din cele mai spectaculoase cazuri este cel al Capitalei. Primăria generală a metropolei va cheltui în acest an 1,366 miliarde de euro (cu circa 60 de milioane de euro în plus faţă de 2009). Mai mult, cheltuielile din 2010 vor fi cu 283 de milioane de euro mai mari decât încasările, ceea ce va face ca bugetul PMB să înregistreze un deficit de 26%.
„Bugetul pe 2010 este, în general, unul de criză. Urmărim, în primul rând, finalizarea obiectivelor mari ale municipalităţii, ca pasajul Basarab şi stadionul Lia Manoliu, dar şi continuarea şi începerea altor investiţii în infrastructura de transport, şcoli, grădiniţe sau spitale“, a explicat primarul general, Sorin Oprescu.
Nici la Târgu-Mureş criza nu a îngheţat proiectele importante. „Stăm prost cu banii, a trebuit să reducem motoarele la câteva străzi, la o serie de lucrări“, a spus primarul Dorin Florea. „Însă vom încerca să forţăm un pic nota, cu un credit furnizor (…). Deci investiţiile nu se vor reduce“, a adăugat el. Împrumutul, în valoare de circa 100 de milioane de lei, ar urma să fie contractat în a doua jumătate a acestui an, când băncile ar urma să mai relaxeze condiţiile de creditare.
Şi sucevenii ar urma să vadă continuate lucrările aflate deja în derulare, dar şi debutul unora noi. Primarul Ion Lungu a declarat, într-o conferinţă de presă, că în 2010 ar urma să se desfăşoare în municipiul pe care îl conduce investiţii de circa 75 de milioane de euro, în centura rutieră şi reabilitarea a numeroase străzi, a sistemului de termoficare şi a reţelei de apă şi canalizare.
Sub povara datoriilor
De altfel, fiecare primărie pare să aibă o viziune proprie asupra fondurilor pe care le va avea la dispoziţie în acest an şi asupra modului în care trebuie ele cheltuite. Astfel, dacă în oraşe precum Satu Mare ori Râmnicu-Vâlcea investiţiile vor reprezenta 6-7% din buget, în alte locuri, proporţia acestora trece de 30% (32% în Oradea, 33% în Piatra Neamţ, 37% în Arad şi chiar 43% în Bucureşti).
Pentru a suporta un nivel atât de ridicat al cheltuielilor de capital, primarul Sorin Oprescu vrea să pună în discuţie reducerea unor subvenţii, cum ar fi cea către RADET, pentru apa caldă, sau cea către RATB, pentru abonamentele gratuite ale angajaţilor administraţiei locale din Capitală. În restul oraşelor mari, sumele alocate lucrărilor publice se învârt între 10% şi 20% din totalul bugetului (11% în Târgu-Mureş şi Brăila, 13% în Piteşti şi Braşov, 17% în Sibiu). Un nivel pe care experţii în administraţie publică îl consideră insuficient pentru nevoile de dezvoltare ale localităţilor autohtone.
Diferenţe mari apar şi în ceea ce priveşte modul în care creditele luate în anii anteriori grevează bugetele locale. Astfel, sunt localităţi ca Timişoara, Satu Mare ori Sibiu unde 7%-8% din bugetul pe acest an vor merge spre rambursări de împrumuturi şi achitarea unor dobânzi şi comisioane bancare, în timp ce în altele (Piteşti, Cluj sau Brăila), aceste plăţi ating un nivel mai mult decât suportabil (1%-2% din totalul cheltuielilor). În Capitală, se vor achita în conturile creditelor 220 de milioane de lei (echivalentul fondurilor totale aflate la dispoziţia unui oraş precum Baia Mare sau Piatra Neamţ). Date fiind dimensiunile bugetului PMB, suma nu reprezintă decât 4% din acesta.
Situaţii şi mai dificile legate de datoria publică a primăriilor se înregistrează la nivelul localităţilor mici. Unele dintre ele, de obicei ca urmare a imposibilităţii de a-şi mai achita ratele la creditele luate în anii de creştere economică, au fost chiar nevoite să se declare intrate în criză financiară şi să aştepte ajutor de la centru. Iar exemplul lor îi va face şi pe mulţi dintre edilii optimişti să tragă pe linie moartă proiectele de infrastructură. Au la îndemână scuza crizei şi, în plus, să nu uităm că următoarele alegeri sunt de-abia în iunie 2012.
Urmărim în primul rând finalizarea obiectivelor mari, ca pasajul Basarab şi stadionul Lia Manoliu.
Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei
283 de milioane de euro va cheltui mai mult decât va încasa Primăria Municipiului Bucureşti în 2010. Deficitul va merge preponderent în investiţii
CELE MAI MARI DEFICITE
Primăria Municipiului Bucureşti şi-a programat, în acest an, cheltuieli cu 1,16 miliarde lei mai mari decât veniturile. În consecinţă, deficitul bugetului general al Capitalei va fi de 26%.
Primele localităţi în insolvenţă
Un oraş şi câteva comune şi-au anunţat deja incapacitatea de plată. Dar numărul primăriilor falite ar putea fi mai mare.
În 2006, mina din Aninoasa, un mic orăşel cu 4.800 de locuitori situat în valea Jiului, între Petroşani şi Vulcan, a fost închisă. Era cel mai mare plătitor de taxe şi impozite către primărie, iar începând din acel an bugetul local a devenit mult mai sărac. Cu datorii scadente de trei milioane de lei, cu conturile blocate şi cu povara unui credit de 30 de milioane de lei, contractat pentru introducerea reţelei de gaz metan, edilii au anunţat că nu mai fac faţă. „Va trebui să găsim măsuri de redresare a situaţiei financiare, de la reducerea unor locuri de muncă ce nu sunt absolut indispensabile pentru administraţie până la reducerea unor cheltuieli care nu sunt justificate sau de care ne putem lipsi“, a declarat secretarul oraşului, Nicolae Dunca. O situaţie cel puţin la fel de gravă este şi la Verbiţa, în Dolj. Angajaţii primăriei nu şi-au mai primit salariile din august 2009. Problema este că suma restantă, 285.000 de lei, este mai mare decât bugetul de 150.000 de lei pentru cheltuieli de personal alocat de la Bucureşti pentru întreg anul 2010.
În pericol este şi comuna clujeană Săvădisla, unde se desfăşoară o bună parte din activitatea companiei Bechtel în România. Cum fondurile alocate de Ministerul Transporturilor pentru Autostrada Transilvania îi obligă pe americani să reducă turaţia în 2010 şi să facă şi concedieri, bugetul localităţii va încasa sensibil mai puţini bani.
