Nu există sfidare mai mare (poate doar cu excepția notabilă a așa zisului Plan Național de Redresare și Reziliență, o bătaie de joc, dovedită a fi doar o scurgere de bani pentru șmecheri la care românii vor plăti câteva zeci de ani) la adresa cetățeanului român, fie el și cosmopolitul locuitor al Bucureștiului, capitala României, decât managementul administrativ al acestui nefericit areal. Adică primărița lui franțuzită.
Dar să intrăm în meandrele concretului, cum spunea fostul președinte Iliescu.
Nu trebuie să fii nici procuror, judecător sau avocat să înțelegi cu claritate, deasupra oricărei urme de îndoială, că primăria sectorului 1 a fost adjudecată prin fraudă. Adică, mai exact, că actuala administrație nu este legitimă. Sigur, regulile democrației ne spun că trebuie să așteptăm ancheta procurorilor și verdictul judecătorilor, dar, chiar și așa, credința noastră este conturată deja.
De ce atâta bătaie, atâtea combinații, atâta furtișag și atât de multă încrâncenare pentru o primărie de sector până la urmă, v-ați putea întreba pe bună dreptate. Răspunsul e foarte simplu și la îndemână. Banii. Bugetul primăriei sectorului 1 este unul fabulos. Majoritatea multinaționalelor cantonate în București își au sediul în sectorul 1, deci plătesc taxe autorității locale. Astfel, bugetul acestei primării este unul care depășește bugetele adunate ale tuturor celorlalte sectoare.
Asta face desigur din bugetul primăriei o țintă pentru prăduitori, dar, în egală măsură și o imensă oportunitate pentru orice primar/echipă/partid care ar dori să fie ales la nesfârșit. Nici nu ar trebui să facă mare lucru, doar să administreze decent primăria sectorului.
Acum, sectorul 1 al Capitalei este o adevarată bombă chimică. Mai nou, primărița a solicitat Prefectului să instituie starea de alertă în sector. Faptul că domnia sa nu plătește facturile către operatorul de salubritate nu are cum să fie un temei juridic pentru instituirea stării de alertă. Un atac chimic și biologic se desfașoară chiar în acest moment împotriva locuitorilor acestui areal.
Gunoaiele dospite și fermentate de căldura verii, așezate în mormane imense la fiecare stâlp, șobolani impresionanți, mulți, atingând dimensiunea unor câini mai mici, gândaci, țânțari, căpușe și zeamă otrăvitoare ce se scurge pe asfalt. Parcuri neîngrijite, cu buruienile crescute cât statul de om, bănci rupte, mizerie de nedescris. Un peisaj dezolant și periculos pentru sănătatea oamenilor.
Bunul simț elementar ne spune că la bugetul pe care îl gestionează, sectorul 1 ar putea fi o perlă a administrației românești. Un model pentru toate celelalte primării. O insulă de civilizație, modernism, curățenie, lux și confort. Un centru de afaceri dar și cultural în egală măsură. Cu zone rezidențiale elitiste și multe altele. Obictive normale, care fac viața mai bună și în căutarea cărora au plecat peste patru milioane de români în ultimii ani.
Avem , în schimb, imaginea cataclismică a unui oraș părăsit. Pentru că o lupta mafioțească pentru bani au generat această prăbușire.
Doamna primar, numită se pare pe baza unei fraude – deși reprezintă o formațiune politică care și-a făcut o misiune din eliminarea corupției și transparență – este hotărâtă să rezilieze toate contractele primăriei, pentru a face desigur altele, cu companii prietene sau de casă. Acuză vechile contracte că sunt atinse de corupție. Tot ce se poate, dar domnia sa nu este procuror, este primar. Sunt instituții care trebuie să se ocupe de corupți în această țară și instituții care trebuie să se ocupe de administrație. Se pare că nici unele nu își fac prea bine treaba. Prin înlocuirea firmelor vechi cu unele noi doamna primar nu dorește decât să mute banii dintr-o parte în alta. Nu e de mirare, așa e moda și primarul general încearcă să facă fix același lucru.
Războiul mafiot pe banii de la sectorul 1 produce victime. Victimele sunt oamenii, cei care locuiesc, lucrează sau pur și simplu trăiesc în București.
Rușinea este a noastră a tuturor. Culpa este a lor.
Până să se lămurească procurorii cum a fost cu alegerile sau cum este cu contractul ăsta de gunoi, bucureștenii sunt nevoiți să meargă prin oraș cu mască pe figură, dar nu mască medicinală, ci cea de gaze, pentru atacuri chimice sau biologice.
Până la urmă, până la un punct putem înțelege noua primariță că vrea să facă bani, mulți bani. Putem înțelege de asemenea că dorește să mufeze firmele domniei sale la conducta de bani a sectorului. Dar între a înțelege și a accepta este o diferență imensă. Dacă ne-am obișnuit din păcate cu lipsa investițiilor, cu nerespectarea promisiunilor și cu impotența administrației românești în general, cu atacul la sănătatea a milioane de oameni nu putem și nici nu avem cum să ne obișnuim. De accea, impostura criminală trebuie să dispară imediat din viața noastră.
O bijuterie ar trebui să fie Capitala, iar Sectorul 1, perla coroanei. Din perla coroanei, a ajuns însă groapa de gunoi a României, victimă a războiului mafiot întreținut și alimentat de primărie, adică de o instituție a statului român.