În cei aproape 21 de ani care s-au scurs de la Revoluţie, România a trecut prin mai multe etape de creştere economică şi recesune, presărate cu perioade de hiperinflaţie, urmate de o revenire a economiei. Cum au fost resimţite în buzunarul românilor toate aceste schimbări?
În 1990, salariul mediu net în România era de 3.381 lei vechi pe lună. Un an mai târziu, venitul lunar se dublase deja, ajungând la 7.460 lei vechi/lună. Inflaţia a erodat consistent puterea de cumpărare şi în anii care au urmat, ajungând, de exemplu, în 1995, ca salariul mediu net să fie 211.373 lei vechi, iar în 2000 să depăşească 2,1 milioane de lei vechi.
În 2005, a avut loc denominarea valutei naţionale care a tăiat patru zerouri. Atunci, salariul mediu net din România era de 746 lei. A urmat un val de creştere economică, acei "ani de boom", venitul salarial net ajungând, în anul 2008, la 1.309, după care criza economică internaţională a tăiat avântul pieţei forţei de muncă.
Salariile au crescut doar cu 23,6%
Astfel, după 20 de ani de la Revoluţie, în 2010, românii aveau, în medie, un salariu lunar net de 1.391 lei noi. Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că, în pofida acestor majorări salariale care au avut loc pe hârtie într-un timp scurt, în termeni reali, salariul nu a crescut nici măcar cu un sfert.
"Câştigul salarial mediu lunar net a fost de 1.391 lei, depăşindu-l pe cel al anului 1990 cu 23,6% în termeni reali, exprimat în raport cu evoluţia preţurilor de consum ale populaţiei", se arată într-un comunicat al INS.
Conform INS, câştigul salarial real a fost, în 2010 raportat la 1990, cu 6,7 puncte procentuale mai mic decât în 2008, fiind un indicator al valorii erodării nivelului de trai în anii de criză. Faţă de anul 2009, indicele câştigului salarial real din 2010 raportat la 1990 a fost cu 4,7 puncte procentuale mai mic.
Populaţia din România a trecut, cumulat, din 1990 până în 2010, printr-o inflaţie uriaşă, de 366.877,71%. Nu este de mirare, dacă ne gândim că preţurile de consum au crescut, în 1991 faţă de 1990, cu 223%, iar în 1993, explodaseră cu aproape 300% faţă de anul anterior.
Cine a câştigat mai bine în 2010
Cele mai mari câştiguri salariale medii nete, peste media pe economie, s-au realizat anul trecut în intermedieri financiare şi asigurări (de 2,3 ori), în informaţii şi comunicaţii (cu 93,2% peste media pe ţară), în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (cu 92% peste medie).
Totodată, salarii mari au şi angajaţii în industria extractivă (cu 75,1% peste medie), în administraţie publică (cu 41,5% peste media pe ţară), în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (cu 37,7% peste medie) şi în transport şi depozitare (cu 11,9% peste medie).
Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-43,5%), servicii administrative şi servicii suport (-32,4%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-26,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-20,7%), construcţii (-19,1%), comerţ (-16,2%), tranzacţii imobiliare (-15%), sănătate şi asistenţă socială (-11,9%).
Bărbaţii, mai bine plătiţi decât femeile
Femeile au câştigat, în medie cu 221 lei mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial brut lunar de 1.786 lei faţă de 2.007 lei al bărbaţilor şi un câştig salarial net lunar de 1.308 lei, faţă de 1.466 lei al bărbaţilor, conform INS.
Bărbaţilor le-au revenit câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe, peste 25% regăsindu-se în alte activităţi de servicii (33%), în intermedieri financiare şi asigurări (32,2%), în comerţ (31,2%) şi în industria prelucrătoare (26,5%).