Românii sunt bombardaţi cu informaţii referitoare la majorarea preţurilor la alimente, dar de multe ori acestea nu sunt corect prezentate şi ajung mai degrabă să inducă în eroare consumatorii în loc să-i informeze. Dacă majorarea preţurilor este subiectul preferat al jurnaliştilor şi este folosit de producătorii de alimente atunci când vor să mai obţină ceva, scăderea preţurilor este utilizată de politicieni pentru a obţine capital electoral. Liviu Voinea, d
Românii sunt bombardaţi cu informaţii referitoare la majorarea preţurilor la alimente, dar de multe ori acestea nu sunt corect prezentate şi ajung mai degrabă să inducă în eroare consumatorii în loc să-i informeze.
Dacă majorarea preţurilor este subiectul preferat al jurnaliştilor şi este folosit de producătorii de alimente atunci când vor să mai obţină ceva, scăderea preţurilor este utilizată de politicieni pentru a obţine capital electoral.
Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA) a explicat, pe baza unui studiu realizat de institutul pe care îl conduce, că percepţia consumatorilor este că preţurile cresc mai mult decât se întâmplă de fapt. Astfel, potrivit datelor pe anul trecut, consumatorii consideră că preţurile au crescut cu 31%, când, de fapt, datele statistice indică o majorare a preţurilor la alimente de numai 8%.
Producătorii scumpesc mai puţin decât anunţă
Voinea a explicat, pe baza indicelui de elasticitate a preţurilor finale la retaileri în funcţie de preţul la producător, că o majorare de 10% a preţului de producătorajunge să se transmită la consumatorul final doar ca o creştere de 1,5%.
O consecinţă a transferului doar parţial al majorării preţului la consumatorul final este scăderea profitabilităţii producătorului, pentru că majorarea preţului la producător nu se transmite integral la retailer.
„Informaţiile de presă ne spun doar cu cât cresc preţurile la producător, nu şi la retailer. Totodată, producătorii locali sunt în competiţie şi cu importurile. Producătorii din afară poate că sigur primesc mai multe subvenţii decât în Români”, a afirmat directorul executiv GEA.
El a adăugat că nu ţine de retaileri de a proteja producţia locală ci de capacitatea statului de a plăti subvenţiile la timp şi dorinţa băncilor de finanţa sectorul micilor producători.
Val de scumpiri la alimente în 2010. Oare?
Anul 2010 va fi deosebit de greu pentru producători, în condiţiile în care România nu mai are voie să acorde o lungă serie de ajutoare de stat.
Obşnuiţi să primească subvenţii corelate de cantitatea produsă, firmele româneşti trebuie să îşi regândească strategia pentru că singurele ajutoare de stat care le mai sunt permise de către Comisia Europeană sunt cele legate de investiţii sau dezvoltarea afacerii.
Pentru că ştiu că nu le va fi uşor, reprezentanţiimai multor ramuri ale industriei alimentare au început deja să anunţe scumpiri pe care vor să le opereze anul viitor.
Potrivit preşedintelui Uniunii Naţionale a Crescătorilor de Păsări din România (UNCPR), Ilie Van, producătorii vor scumpi carnea de pui cu peste 20%, începând cu 1 ianuarie 2010, ca urmare a anulării subvenţiilor de anul viitor.
În acelaşi sens, apar reprezebntanţi ai sindicatelor din agricultură avertizează cu scumpirea cărnii de vită şi de oaie cu până la 50%. Şi laptele şi brânzeturile se vor scumpi de anul viitor, cu 20-25%, spune şi preşedintelui Asociaţiei Producătorilor Români din Industria Laptelui, Valentin Blănaru.
Cu toate acestea, producătorii locali trebuie să ţină cont că alimentele similare din import nu se vor scumpi şi vor deveni extrem de competitive în raport cu produsele româneşti.
Nu toate alimentele sunt mai scumpe în România decât în UE
Studiul citat de Voinea arată de asemenea că În România sunt categorii de alimente mai scumpe decât în alte ţări din Uniunea Europeană, dar sunt şi unele produse mai ieftine, percepţia fiind că în general toate alimentele sunt mai scumpe în România decât în Uniunea Europeană.
Astfel, în România făina albă, carnea de porc, laptele şi cafeaua sunt în general mai scumpe decât în alte ţări europene, însă sunt şi alimente mai ieftine. Avem preţuri mai mici la pâine, carne de vită, ouă, cartofi, ciocolată şi bere.
Pe de altă parte, directorul GEA a arătat că reţelele moderne de retail nu cresc preţurile alimentelor, din contră. Astfel, există o proporţionalitate directă între creştere numărului de magazine din comerţul modern (hipermarket, supermarket, magazin de discount) şi scăderea inflaţiei la produsele alimentare.
Politicienii şi legea care ieftineşte alimentele
Pentru politicieni, legea comercializării produselor alimentare a avut o miză foarte mare. Au mirosit imediat potenţialul subiectului în atragerea de capital electoral, motiv pentru care parlamentarii s-au grăbit să constituie o comisie de audieri care să investigheze plângerile producătorilor.
Demersurile au continuat şi fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu, anunţa la începutul anului că preţurile la alimente vor scădea odată cu adoptarea legii. Inclusiv în toamnă, Sârbu spunea că preţurile produselor alimentare ar putea scădea cu până la 30%, după aplicarea legii Codului de Bune Practici.
În schimb, Valentin Mircea, consilier de Concurenţă este de părere că legea comercializării produselor alimentare nu are cum să reducă preţul alimentelor aşa cum declarau politicienii, dar ar putea în schimb să-l crească.