În primul semestru din acest an, românii care muncesc în străinătate au trimis în ţară cu 10% mai mulţi bani decât în perioada similară de anul trecut, rezistând cu stoicism crizei care se adânceşte în zona Europa, în special în ţări precum Spania şi Italia, exact destinaţiile principale ale „stranierilor”. Lor ar trebui să li se mulţumească public pentru serviciul pe care îl fac României prin aceste sume trimise, întrucât aceşti bani au ajuns să fie principala sursă de finanţare a contului curent, fiind aproape cât absorbţia de fonduri europene şi investiţii străine la un loc.
Potrivit datelor BNR, lucrătorii români din străinătate au trimis în ţară 1,83 miliarde euro în primele şase luni din acest an, cu 10% mai mult decât în urmă cu un an, deşi criza s-a este din ce în ce mai pregnantă în Spania şi Italia, destinaţiile lor principale.
Practic, banii transferaţi de „stranieri” către cei de acasă sunt la maximul ultimilor trei ani, depăşind cu 5,5% şi sumele din primul semestru din 2010, când s-au cifrat la 1,73 miliarde euro. Cel mai mic nivel al transferurilor semestriale ale munictorilor români de afară s-a înregistrat anul trecut – 1,66 miliarde euro.
În acest an de criză prelungită în zona euro, România trebuia să se bazeze în principal pe banii gratis de la Uniunea Europeană, însă absorbţia lasă în continuare de dorit, situându-se pe primele şase luni la doar 1,32 miliarde euro (cu tot cu prefinanţări), în condiţiile în care sunt din ce în ce mai multe proiecte începute, iar ţinta pentru acest an este de 6 miliarde euro. E drept că s-a îmbunătăţit uşor faţă de anul trecut (1,21 miliarde euro), cu circa 8%, dar e încă la un nivel modest.
Totodată, investiţiile străine pe primele şase luni sunt de peste două ori mai mici decât sumele intrate din fonduri europene, mai exact la 625 milioane euro. Astfel, fondurile europene intrate şi investiţiile străine abia depăşesc la un loc banii trimişi în ţară de românii care muncesc afară.
Pe primele şase luni, dficitul de cont curent al României s-a cifrat la 2,41 miliarde euro, astfel că fără banii „stranierilor” el ar fi sărit de 4,2 miliarde euro.
Totodată, banii trimişi în ţară de lucrătorii români au ajutat la protejarea rezervei valutare a României şi la temperarea deprecierii leului în raport cu euro, contribuind decisiv şi la sumele injectate în consum.