Pliantele cu oferte nu mai sunt simple reviste în care sunt prezentate ultimele promoţii din magazin. Ele încep să fie utilizate din ce în ce mai inteligent de către retaileri care le folosesc pe lângă stimularea vânzărilor şi pentru îmbunătăţirea imaginii marilor reţele care a început să pălească.
În ultimii ani, toamna a fost o perioadă foarte îndrăgită de marile companii interanţionale de retail prezente în România: magazinele se umpleau de cumpărătorii întorşi din concedii şi vacanţe, se deschideau noi unităţi comerciale peste tot în ţară, iar vânzările creşteau exponenţial.
În schimb, anul acesta nu a mai fost la fel de darnic cu toţi jucătorii din retail, mai ales că au apărut şi primele reţele de magazine intrate în insolvenţă. Doar discounterii sunt în continuare mulţumiţi de vânzări şi deschid magazin după magazin, astfel că orice strategie de marketing care ar putea stimula vânzările este binevenită pentru ceilalţi retaileri, fie supermarketui, hipermarketuri sau magazine de bricolaj.
Importuri sau Produs în România
Scandalul retaileri versus furnizori de produse alimentare mai are puţin şi împlineşte doi ani de când a izbucnit. Reprezentanţii producătorilor au început să acuze mai întâi timid, pe ocolişuri, apoi din ce în ce mai vocal faptul că retailerii le cer tot mai multe taxe dacă vor să vândă în reţelele lor şi că sunt obligaţi să nu îşi vândă produsele mai ieftin în alte reţele.
Drept consecinţă, cele două părţi au ajuns să semneze un cod de bune practici în iunie 2008, însă producătorii au spus ulterior că acesta nu are nicio putere. Totodată, după multe şi întortocheate căi, Parlamentul a reuşit să adopte în toamna acestui an o lege a comercializării produselor alimentare, iar fostul ministru al Agriculturii Ilie Sârbu a avut timp, cu câteva săptămâni înainte de demisie, să prezinte noul act normativ ca pe o mare realizare.
Retailerii nu au fost însă la fel de încântaţi, mai ales că legea le impune termene de plată mult mai stricte decât cele folosite în actualele contracte cu furnizorii. Una dintre ameninţările folosite de aceştia a fost că nu vor mai cumpăra produse de la furnizorii autohtoni.
Faptul că România importă mâncare, deşi ar avea posibilitatea să o producă singură, este una dintre frustrările românilor, iar politicienii au făcut deja un obicei în a o utiliza în discursurile lor.
Astfel, promovarea unei oferte variate de produse fabricate în România poate fi o bună strategie de marketing pentru un comerciant, inspirând ideea că retailerul este aproape de clienţii lui şi că susţine economia românească.
De exemplu, operatorul de hipermarketuri Carrefour foloseşte steagul României şi indicaţia „Produs în România” în dreptul alimentelor autohtone aflate în pliantele de prezentare. Mulţimea de steguleţe din revistă poate fi pe placul românilor mai patrioţi, dar are şi un rol practic, de a vedea care produse se fabrică pe plan intern şi care nu.
Avem preţul corect
Nu există foarte mulţi cumpărători care să nu fi păţit măcar odată să plătească la casă un alt preţ decât cel afişat la raft. Controalele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului şi apariţia unei iniţiative de cod de bune practici în domeniul scanării nu au fost însă suficiente pentru a stopa fenomenul.
Pentru a arăta că ţine cont de nemulţumirile clienţilor săi, reţeaua de supermarketuri Mega Image a introdus etichete digitale la o serie de produse alimentare, acţiune care a fost apoi prezentată în revista sa de promovare. Astfel, pe prima pagină a pliantului cu oferte, retailerul a anunţat că eticheta digitală afişează un „preţ monitorizat şi actualizat zilnic la peste 3.000 de produse, fără greşeli, garantat 100% acelaşi preţ la raft şi la casă”.
Cumperi şi primeşti cupoane
Faptul că vânzările retailerilor nu mai sunt cele de altădată îl demonstrează şi strategia abordată de tot mai multe reţele de magazine, de a oferi cupoane clienţilor care cumpără de o anumită sumă.
Astfel, reţeaua de bricolaj Obi anunţă în pliantul său că, pentru fiecare 300 de lei cheltuiţi, clientul primeşte 100 de „OBIlei”, pe care îi poate cheltui în magazinele Obi într-un anumit interval de timp. Carrefour oferă, la rândul său, pentru cumpărături de minim 200 de lei un cupon de 20 de lei, care poate fi cheltuit în magazinele sale.
Praktiker a venit chiar cu o ofertă şi mai atractivă. Astfel, pentru cumpărături de 150 de lei, 250 de lei sau 350 de lei, clienţii primesc tichete cadou de 10 lei, 30 de lei, respectiv 50 de lei, emise de Accor Services, care pot fi folosite în orice magazin partener al Accor.
O mai mare atenţie pentru produsele autohtone, pentru preţul corect sau „mici cadouri” oferite cumpărătorilor, toate acestea arată că efectele crizei a dus la înăsprirea concurenţei şi poate la mai multe avantaje aduse clienţilor.
