Anual, românii dau aproximativ 170 de milioane de dolari pe medicamente şi vitamine adiacente bolilor digestive. În plus, jucătorii din piaţă susţin că ne putem aştepta în continuare la o creştere valorică a pieţei, cu cel puţin 20%.
De Paşte şi de Crăciun, totdeauna românul are un regim alimentar mai încărcat. De fiecare dată, după epuizarea celor trei zile de sărbătoare, vânzările de medicamente pentru digestie cresc vertiginos în farmacii. Şi totuşi, nu doar de Paşte şi de Crăciun românii se îndoapă cu dicarbocalm, metoclopramid sau laxative. Aşa cum explică Florentin Scarlat, Corporate Affairs Director, Ozone Laboratories, „sezonalitatea apariţiilor ulcerelor şi gastritelor, de regulă primăvara şi toamna, determină o creştere a vânzărilor unor produse precum ranitidina, omperazolul şi a OTC-urilor (vitamine) digestive“.
Pentru a avea o oglindă completă a sumelor care se învârt pe această piaţă am luat în calcul doar medicamentele cu destinaţie exclusivă în tratarea digestiei. Au fost excluse vitaminele, insulina şi antidiabeticele orale, considerate ca anexe ale digestiei în nomenclatorul Ministerului Sănătăţii. Astfel, piaţa pe acest segment s-a ridicat în 2006 la o valoare de 120 de milioane dolari (169 de milioane dolari dacă includem şi vitaminele, antidiabeticele şi insulina). Din punct de vedere cantitativ, constatăm că vânzările de medicamente s-au situat la 87 de milioane de cutii de medicamente antiulceroase, reglatoare de tranzit intestinal, laxative şi antidiareice. „Adică, la fiecare trei luni, un român cumpără în medie cel puţin o cutie de medicamente pentru digestie“, concluzionează o farmacistă din Bucureşti.
Toate aceste statistici arată că bolile digestive ocupă locul patru în topul afecţiunilor de care suferă românii, după cele cardiologice, infecţioase şi inflamatorii.
Interesant este că un top al cantităţilor de medicamente vândute anul trecut plasează Dicarbocalmul pe primul loc în topul preferinţelor românilor, cu peste jumătate de milion de cutii mai mult vândute decât următorul clasat No-Spa. De ce? Tocmai datorită preţului modic, în jur de patru lei cutia, şi datorită obişnuinţei românilor de a lua acest medicament pentru orice tip de indispoziţie care are legătură cu aparatul digestiv.
Poate părea ciudat, dar românii consumă anual aproximativ trei milioane de cutii de supozitoare cu glicerină, în afara celorlalte produse de gen, Dulcolax şi produse bazate pe ingrediente naturale tip Lepicol. Acest consum ridicat de laxative arată că aproximativ un sfert din populaţia României suferă de constipaţie.
Din punct de vedere valoric, însă, topul medicamentelor pentru digestie arată cu totul altfel. Omeran a produs vânzări de 7,8 milioane dolari în 2006 firmei producătoare Europharm. Acesta este urmat îndeaproape de Omez şi No-Spa. Dacă în topul cantitativ al pilulelor de pe acest segment găsim în general medicamente de producţie autohtonă, în cel valoric dominante rămân medicamentele de import sau care aparţin multinaţionalelor care şi-au deschis reprezentanţă aici. Totuşi, topul companiilor cu produse digestive situează pe primele două locuri două companii româneşti, Biofarm şi Sicomed (chiar dacă acesta din urmă a fost cumpărat de Zentiva, producţia se face tot după tradiţionala reţetă a Sicomed, iar raportările statistice se fac tot cu Sicomed şi nu cu Zentiva).
De remarcat este faptul că vânzările de medicamente pentru digestie se fac aproape exclusiv în ambulatoriu, prin farmacii. Ponderea acestora în tratamentele din spitale este extrem de mică, consumul aici axându-se doar pe antiulceroase injectabile şi antimeticele asociate în tratamentele cu citostatice.
Piaţă în creştere
«În 2006, piaţa produselor pentru digestie a înregistrat vânzări de aproximativ 115 milioane de euro şi se situează pe un trend ascendent. Estimăm că va creşte cu aproximativ 20% în 2007.»
Florentin Scarlat, Corporate Affairs Director, Ozone Laboratories
