Sănătatea mintală în creștere este una dintre problemele studențești din România. Și condițiile de locuit și prețurile se află printre chestiunile arzătoare ale acestora.
Sănătatea mintală este una dintre probleme printre studenți
Problemele de sănătate mintală sunt în creștere printre studenți. 78,4% au stres și anxietate crescută (față de 72% în 2022). 9,8% au avut gânduri suicidale (față de 9,0% în 2022), arată un studiu. 37,3% dintre studenți au probleme cu aglomerarea din locuința lor, 32,3% de lipsa posibilității de a adapta sau modifica spațiul în care locuiesc.
Totodată, 32,7% dintre ei au probleme cu cuantumul facturilor și al cheltuielilor cu întreținerea, iar 29,9% cu cuantumul chiriei sau al regiei de cămin. 48,9% dintre studenți declară că au avut de suferit pe plan mintal din cauza creșterii prețurilor la energie, 31% din cauza abuzului verbal, 18,5% din cauza începerii războiului, și 10,5% din cauza bullyingului online.
Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului „Starea locuirii studenților”, un sondaj online extins efectuat între 1 martie 2023 și 15 septembrie 2023. Au fost implicați 1.670 de respondenți, studenți ce își desfășoară studiile în universități din 22 de orașe din România. Acest studiu a fost realizat în colaborare cu Centrul pentru Studiul Democrației, un think-tank înființat în 2006 în cadrul Departamentului de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai”.
„Starea locuirii studenților” reprezintă al doilea proiect de cercetare al Stării Națiunii Studențești, după un prim studiu realizat în 2022.
Problemele legate de locuință, o altă chestiune arzătoare
Studenții români se confruntă cu numeroase probleme legate de locuință, de la costurile zilnice până la lipsa de control asupra spațiului în care locuiesc.
Conform concluziilor studiului, 37,3% dintre studenți sunt nemulțumiți de nivelul de aglomerare și lipsa spațiului personal din locuințele lor, în timp ce 32,3% sunt deranjați de incapacitatea de a-și adapta sau modifica spațiul de locuit. Problemele persistă și la nivel financiar, unde 32,7% dintre studenți se confruntă cu sumele ridicate ale facturilor și cheltuielilor de întreținere, iar 29,9% cu nivelul chiriei sau al taxei de cămin.
Cele mai frecvente tipuri de locuință pentru studenți sunt camerele din cămine, reprezentând 37,1% dintre aceștia, și apartamentele închiriate în blocuri, pentru 36%. Cei mai mulți studenți, adică 65,9%, împart camera în care dorm cu mai multe persoane, ceea ce explică de ce nivelul ridicat de aglomerare este principala lor sursă de nemulțumire. 39,8% își împart dormitorul cu încă o persoană, în timp ce doar 34,1% dintre studenți locuiesc singuri în camera lor de dormit.
Prețurile și facturile îi îngrijorează pe studenți
Un procent de 55% dintre respondenți întâmpină dificultăți în reglarea temperaturii din locuința lor. Aceste probleme sunt generate fie de lipsa echipamentelor adecvate, în cazul a 37,1% dintre aceștia, fie de teama de a întâmpina facturi mai mari, înregistrată la 17,9% dintre respondenți. Doar 1,8% aleg să utilizeze echipamentele într-un mod mai puțin intens din considerente legate de mediu. De asemenea, 43,5% dintre studenți se confruntă frecvent cu probleme legate de temperatura din locuință, fie că este prea cald, fie prea frig.
Cu toate că 84,7% dintre studenți percep încălzirea globală ca o amenințare reală, iar 36,2% recunosc că modul lor de utilizare și consum al energiei acasă influențează mediul, doar 6,1% declară că acest lucru îi determină să-și schimbe comportamentul în ceea ce privește consumul de energie. În ceea ce privește utilizarea energiei în locuință, 47,7% dintre aceștia priorizează prețul și cuantumul facturilor, în timp ce 38,1% acordă mai multă importanță confortului.
Consumul de țigări și alcool conduce în clasament
Un aspect îngrijorător este reprezentat de consumul de substanțe. Țigările, cu 25,1%, și alcoolul, cu 21,6%, se situează în topul listei de substanțe consumate de către studenți în ultimele 12 luni, indicând că eforturile de control ale statului român în această privință sunt insuficiente. O proporție mai mică, de 17,7%, se înregistrează în cazul creșterii consumului de țigări electronice și tutun încălzit.
Vestea bună este că creșterea consumului de droguri este foarte scăzută, la doar 1,9%. De asemenea, doar 1,4% dintre consumatorii de țigări electronice sau tutun încălzit au trecut la țigările clasice, indicând că efectul de „gateway” (consumul de țigări electronice asociat cu consumul ulterior de țigări clasice) este redus printre studenți.
Anturajul este cu mult cel mai important factor care determină începerea consumului de țigări (17,1% dintre cei chestionați) și alcool (12,7%). Doar în cazul țigărilor electronice și tutunului încălzit, pe lângă influența anturajului (8,6%), se evidențiază și un alt motiv semnificativ de consum – dorința de a renunța la țigările clasice.
Pandemia a adus stresul și anxietatea
Chiar dacă am depășit criza pandemiei și problemele asociate acesteia, 78,4% dintre respondenți afirmă că nivelul stresului și al anxietății a crescut în ultimele 12 luni, comparativ cu doar 72% înregistrat în 2022. Numai 16,3% au menționat că sănătatea lor mintală nu a fost afectată, un procent mai mic decât cel de 21,6% înregistrat în raportul din 2022. Mai îngrijorător este faptul că procentul persoanelor cu gânduri suicidale a crescut ușor, de la 9,0% în studiul din 2022 la 9,8% în prezent.
Jumătate dintre respondenți au suferit ca urmare a creșterii prețurilor la energie, mult peste cei afectați de conflicte – 18,5%. În același timp, 31% au fost afectați de abuzul verbal, 10,5% de bullying-ul online, 6,9% de hărțuirea sexuală și 4,1% de violența fizică, toate în creștere semnificativă față de studiul din 2022.
Este clar că observăm o deteriorare a problemelor legate de sănătatea mintală a studenților și a dificultăților asociate costurilor de trai și locuirii cu care aceștia se confruntă. Este esențial ca instituțiile responsabile de gestionarea situației studenților și a tinerilor în general să acorde o atenție deosebită fenomenelor semnalate în acest studiu.
Dificultățile pe care tinerii le-au întâmpinat atât în timpul pandemiei, cât și după aceasta, au fost adesea ignorate la nivel instituțional. Cu toate acestea, este crucial ca vocea lor să fie ascultată, iar factorii de decizie să acorde prioritate nevoilor lor în fața altor obiective politice sau administrative, deoarece succesul acestei generații va fi determinant pentru viitorul României. Puteți afla mai multe despre acest studiu accesând www.stareastudentilor.ro.