Incepand cu 9 martie 2022, starea de alerta nu se mai prelungeste si se fac pasi pentru a reveni la normalitatea de dinainte de martie 2020. Lasand la o parte componenta psihologica, acest lucru are un impact deloc de neglijat din punct de vedere economic si logistic, presupunand recalibrarea tuturor la noii parametri ai vietii sociale, economice si profesionale.
Din perspectiva raporturilor angajat-angajator sau a sferei relatiilor de munca, in general, ridicarea starii de alerta vine cu o serie de schimbari dintre care cele mai importante vizeaza:
- Eliminarea obligativitatii de a organiza munca in regim de telemunca
Acolo unde specificul activitatii o permitea, legiuitorul a inteles, pe perioada starii de alerta, in vederea protejarii sanatatii salariatilor la locul de munca, sa instituie obligativitatea organizarii muncii in regim de telemunca, imbratisata de foarte multi. Lipsa obligativitatii nu implica disparitia riscului de infectare si nici intoarcerea, fizic, de astazi, la locurile de munca, intrucat studiile arata ca telemunca/ combinatia dintre telemunca si locul fix de munca vor fi componente ale unei realitati non-pandemice. Abordarea mai mult sau mai putin flexibila a modului de desfasurarea a activitatiii pe care angajatorii o vor avea trebuie insa sa tina cont astazi, in mod obligatoriu, de implementarea unor masuri bine puse la punct de prevenire, in continuare, a riscul de infectare cu SARS-CoV-2, conform prevederilor Legii 316/2009 a securitatii si sanatatii in munca si normelor metodologice la aceasta.
- Negocierea de noi contracte colective de munca
Pe perioada starii de alerta si 90 de zile de la incetarea acesteia, valabilitatea contractelor colective de munca si a acordurilor colective de munca a fost prelungita. Angajatorii care se regasesc intr-o asemenea situatiei au, in virtutea incetarii starii de alerta, obligatia de a initia negocierile in vederea semnarii de noi contracte colective de munca pana la data de 25 aprilie 2022.
- Zilele libere acordate (teoretic) parintilor pana in iunie 2022
Parintii, pe perioada starii de alerta, au beneficiat de zile libere pentru supravegherea copiilor de pana la 12 ani inclusiv, in contextul intrarii scolilor In diverse scenarii, in functie de gradul de imbolnavire. Desi facilitatea este valabila pana in iunie 2022, avand in vedere ca scolile nu mai organizeaza cursurile online, facilitatea ramane una lipsita de obiect.
- Somajul tehnic
Desi realitatea ne-a aratat ca astazi, aceasta masura se mai impune in putine situatii, totusi, pana la data de 31 martie 2022, prin neprelungirea starii de alerta, salariatii ale caror contracte de munca sunt suspendate din cauza intreruperii sau reducerii temporare a activitatii angajatorului, vor mai putea beneficia de 75% din salariul de baza (nu mai mult de 75% din castigul salariul mediu brut) a fi suportati din bugetul asigurarilor pentru somaj.
- Kurzarbeit
Angajatorii vor mai putea apela la acest instrument, recent introdus in legislatia noastra si destul de util cel putin in 2020 si chiar 2021, cand restrictiile foarte dure au afectat in mod particular anumite sectoare, doar 3 luni de la incetarea/ neprelungirea starii de alerta.
De asemenea, din perspectiva formalitatilor pe care firmele trebuie sa le intreprinda in fata Registrului Comertului, incetarea starii de alerta va avea urmatoarele efecte principale:
- Eliminarea posibilitatii de a depune la Registrul Comertului anumite documente sub semnatura privata
Pentru a simplifica formalitatile in fata Registrului Comertului in perioada pandemiei, legiuitorul a prevazut posibilitatea ca, pe perioada starii de alerta, precum si 1 an de la incetarea acesteia, declaratiile pe propria raspundere ale actionarilor, asociatilor si administratorilor, precum si specimenele de semnatura, sa poata fi date sub forma unui inscris sub semnatura privata. Aceste prevederi au fost extrem de utile, mai ales in cazurile in care declaratiile si specimenele de semnatura trebuiau date in strainatate in fata unui notar public, apostilate iar apoi traduse.
Dupa expirarea termenului de 1 an de la incetarea starii de alerta se va reveni la situatia anterioara pandemiei, ceea ce va ingreuna procesul de semnare si colectare a documentelor pentru diverse operatiuni societare. Totusi, ne exprimam asteptarea ca, in acest interval de tranzitie, legiuitorul sa reanalizeze astfel de proceduri pentru a simplifica operatiuni precum infiintari de firme, cesiuni parti sociale, schimbari administrator.
- Declaratia privind beneficiarul real
In termen de 90 de zile de la incetarea starii de alerta, firmele care au in structura actionariatului entitati stabilite in jurisdictii necooperante din punct de vedere fiscal sau cu grad inalt de risc de spalare a banilor ori de finantare a terorismului vor trebui sa depuna la Registrul Comertului declaratia privind beneficiarul real. Ulterior, pentru aceasta categorie de firme, declaratia va trebui sa fie depusa anual, in termen de 15 zile de la aprobarea situatiilor financiare.
De asemenea, firmele infiintate inainte de 21 iulie 2019 care inca nu au depus pana acum nicio declaratie de beneficiar real vor trebui sa depuna declaratia privind beneficiarul real. Conform unei versiuni mai vechi a Legii 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, declaratia trebusia depusa in termen de maximum 90 de zile de la incetarea starii de alerta. In prezent legea nu mentioneaza un termen pentru depunerea acestei declaratii, putand fi vorba in acest caz si de o eroare de tehnica legislativa. Avand in vedere acest aspect, recomandam firmelor infiintate inainte de 21 iulie 2019 care nu au depus niciodata aceasta declaratie sa o depuna cat mai curand, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la incetarea starii de alerta.
Despre autori
